luni, 29 august 2016

Riscurile vaccinarii

Tot mai des auzim în ultima vreme despre efectele nocive pe care vaccinurile ar putea să le aibă asupra sănătăţii. Părinţii se plâng că în urma vaccinării au observat la copii lor apariţia unei sensibilităţi crescute la boală, în special la viroze şi gripe de tot felul. Alţii susţin că vaccinurile ar fi vinovate de autismul, cancerul, diabetul sau alte boli grave de care suferă copilul lor. Oare care este adevărul? Dar dacă vaccinurile nu au un efect negativ atunci care este cauza răspândirii fără precedent a bolilor la copiii de numai câţiva ani? Vom încerca să răspundem la aceste întrebări în numerele următoare ale revistei noastre. Vom pleca de la un studiu publicat recent privind cancerul, bolile autoimune şi nervoase produse de vaccin în cazul animalelor. Studiul este foarte relevant, deoarece, mecanismele de reacţie autoimună pe care le declanşează vaccinul în cazul animalelor pot fi regăsite şi la om. 

Daunele ştiinţei vaccinurilor de Catherine O’Driscoll
2 martie 2009

O echipă de la Şcoala Universitară de Medicină Veterinară Purdue a efectuat câteva studii pentru a determina în ce măsură vaccinurile produc modificări în sistemul imunitar al câinilor, modificări ce conduc la boli care le pot pune în pericol viaţa.

Viata Parintelui Antim Gaina

PR0T0SINGHELUL ANTIM GAINA - Manastirea Secu  (1894-1974)

Viata

Parintele Antim a fost un calugar cu adinca traire duhovniceasca si unul din cei mai alesi ucenici ai marelui duhovnic Vichentie Malau.

S-a nascut in comuna Prisacani - Iasi si a imbratisat din tinerete viata calugareasca, impreuna cu tatal si cu bunicul sau. In anul 1920 a primit schima monahala in Minastirea Secu, iar dupa un an s-a invrednicit de treapta preotiei. Intre anii 1921-1928 a fost preot si duhovnic in minastirea de metanie. Apoi, timp de trei ani, a fost preot paroh in satul Plotun - Pipirig. Iar intre anii 1934-1956 a fost duhovnic la Minastirea Agapia.

Retragindu-se din nou la metanie, in anul 1974 s-a savirsit cu pace in adinca smerenie si lepadare de sine.

Fapte si cuvinte de invatatura

Tăierea Capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul

Preluare dupa doxologia.ro

Sfântul Ioan, Înaintemergătorul Mântuitorului, precum a fost înaintea Domnului său cu naşterea, tot aşa i se cădea să fie înainte şi cu moartea cea de bună voie a Aceluia pe Care L-a propovăduit pe pământ, zicând: Vine Cel mai tare decât mine, în urma mea. Astfel a propovăduit venirea Domnului şi sufletelor care erau ţinute în iad ale sfinţilor strămoşi, căci acum S-a arătat în lume Mesia Cel aşteptat. Şi precum Iisus Domnul Hristos avea să pătimească pentru păcatele oamenilor, tot aşa şi Mergătorul Său înainte a suferit moarte mucenicească pentru fărădelegea lui Irod.

Deci, aceasta s-a început astfel: Irod, care se numea Antipa, fiul lui Irod cel Mare, care a ucis pe pruncii cei din Betleem, fiind a patra odraslă rea a rădăcinii celei rele, care a stăpânit în Galileea, a luat mai întâi de soţie pe fiica lui, Areta, împăratul Arabiei, şi a petrecut cu ea multă vreme. Apoi, rănindu-se de frumuseţea Irodiadei, femeia fratelui său, Filip, a luat-o pe ea de soţie, învoindu-se astfel la pofta lui necurată. El, după dorinţa acelei desfrânate, a gonit pe femeia sa cea dintâi după lege şi a luat-o pe ea, femeia fratelui său – împotriva legii; căci chiar de ar fi murit fratele lui, tot nu i se cădea s-o ia pe dânsa, fiindcă rămăsese fiica fratelui său cea născută dintr-însa. Legea poruncea ca numai pe femeia fratelui cea rămasă văduvă, s-o ia fratele cel viu, dacă fratele cel mort nu ar fi lăsat după sine fii. Însă sunt cei ce vorbesc cu dovedire, că pe când trăia Filip, fratele său, Irod i-a luat pe femeia lui şi mare rău i-a făcut, făcându-se ca un răpitor desfrânat şi amestecător de sânge.

duminică, 28 august 2016

Pe drumurile Sfântului Munte

10 motive la care să te gândești bine înainte să-ți vaccinezi copiii


Preluare dupa activenews.ro

A fi părinte presupune să iei multe decizii atunci când copilul este prea mic pentru a putea hotărî pentru el. Poate una dintre cele mai grele decizii este cea legată de vaccinarea micuțului tău și este foarte important să înțelegem riscurile implicate, riscuri despre care industria pro-vaccinări nu vorbește.

Mai jos vă prezentăm o scurtă analiză realizată de site-ul Viațaverde.viu, care evidențiaza 10 motive pentru care părinții ar trebui să se gândească mai bine înainte de a-și vaccina copiii.

1) Vaccinurile nu sunt eficiente. Când ceea ce toate afișele arată și ceea ce Centrele de Prevenție a Bolilor repetă până la refuz este că vaccinurile previn bolile contagioase și oferă imunitate pentru tot restul vieții, totul sună foarte încurajator pentru populația mai puțin informată. Dar știința nu sprijină afirmația cu dovezi concrete, epidemiile dese fiind o dovadă a faptului că oamenii vaccinați au imunitatea compromisă și contractează exact bolile împotriva cărora au fost vaccinați.

Sfantul Ierarh Nifon: VEDENIE DESPRE INFRICOSATA JUDECATA

Preluare dupa Saccsiv
Intr-o seara, dupa ce si-a terminat obisnuita rugaciune de noapte, Cuviosul s-a intins sa doarma pe patul de pietre ca intotdeauna. Era miezul noptii si el inca veghea, privind cerul instelat si luna. Singur isi socotea pacatele sale si se tanguia cu mintea, gandindu-se la infricosatul ceas al judecatii.

Deodata, vede ca se trage taria cerului ca o perdea si apare Domnul nostru Iisus Hristos intr-o slava negraita. In jurul lui, in vazduh, stateau toate ostile ceresti; ingeri, heruvimi si serafimi, erau in minunate si infricosate cete, randuite fiecare dupa felul, frumusetea si stralucirea lor.

Domnul S-a adresat conducatorului unei cete si acela s-a apropiat luminos, cu teama si respect.

joi, 25 august 2016

Parintele Proclu: Dorința de răzbunare alungă Duhul Sfânt din viața noastră

Era un pustnic foarte sporit şi trebuia să treacă printr-o cetate. S-a strâns lume multă, să le dea cuvânt de folos. El s-a întors cu faţa către ei şi le-a zis aşa: „Cea mai fericită viaţă ortodoxă o au creştinii, dar un singur lucru îi strică pe ei: «Mi-a zis şi-am să-i zic!» [M-a ocărât şi-am să-l ocărăsc!]”. Prin răzbunare, aşa Se depărtează Duhul Sfânt de noi. Şi vom pierde.
Dar dacă îi spui gândului: „Am să-l ocărăsc mâine”, vei scăpa; dar dacă îi zici azi... fără să vrei ai pierdut. Gata, ai picat; adică Duhul Sfânt ne lasă în părăsire.
(Părintele Proclu Nicău, Lupta pentru smerenie și pocăință, Editura Agaton, Făgăraș, 2010, p. 49)

duminică, 21 august 2016

Parintele NICODIM MANDITA: Dansurile, jocurile si cantecele lumesti sunt lucruri dracesti

Preluare dupa SACCSIV

Cei ce joacă în horă, cad sub afurisenie (Afurisenie înseamnă despărtire si lepădare de la Biserica Ortodoxă).
   Iata ce putem citi la Jocurile, dansurile sunt prăznuiri drăceşti şi sataniceşti de pe chiot pentru neamul meu:
Din cartea părintelui Nicodim Măndiţă – Vămile Văzduhului– despre jocuri
Jocurile şi cîntecele curveşti sunt lucrări, slujbe idolatre, drăceşti, infernale. Aşa ne adeveresc Sfintele Scripturi, Sfintele Soboare Apostolice, ecumenice, locale, Istoria Bisericească, Vieţile Sfinţilor, Cazania, Proloagele, Sfintele Pravili.

sâmbătă, 20 august 2016

Despre păzirea dreptei credințe

Sfaturile Sf. Nifon catre fiul lui duhovnicesc, Sf. Neagoe Basarab, domnitorul Tarii Romanesti

Biserica lui Hristos, iubitul meu fiu, nu poate fi biruită nici de oameni, nici de demoni. Ea este Trupul lui Hristos, iar noi toți suntem mădularele ei, dacă trăim în chip plăcut lui Dumnezeu. În Biserică aflăm viața cea veșnică și tot în ea ne tămăduim de rănile aducătoare de moarte ale păcatelor. În Biserică noi cunoaștem Adevărul și slobozenia (libertatea). Războaiele și furtunile ce s-au abătut asupra Bisericii au făcut-o să strălucească mai mult în această lume. 

Așa s-au adunat Soboarele a toată lumea, când primejdiile dinlăuntru ori dinafară se înmulțeau. Atunci Duhul Sfânt a ridicat sfinți și mucenici care au arătat adevărul și au vădit rătăcirea, iar aceștia sunt luminătorii a căror laudă nu se va sfârși în veac. Credința pravoslavnică, ortodoxă, fiul meu, a fost pecetluită la aceste Soboare de Duhul Sfânt și pentru aceea în toată vremea nevoiește-te a o păzi, ca și Dumnezeu să te păzească pe tine de moartea cea veșnică. Așa am cunoscut până astăzi, că tot omul care cinstește Biserica, cinstit va fi de Dumnezeu și aici pe pământ și în ceruri, și tot cel care calcă cele ale Bisericii, nici pe pământ și nici dincolo nu va afla odihnă.

Care este adevărata Biserică a lui Iisus Hristos?

Uneori, apar unele discuţii, chiar între prieteni apropiaţi, despre diferenţele dintre ortodocşi şi catolici, despre respectarea sau nerespectarea Sfintei Scripturi şi a Sfintei Tradiţii a unora sau a altora… Dorind să împace, într-un fel, ambele Biserici ca fiind valide, unii se întreabă de ce ortodocşii cred că numai Biserica Ortodoxă este Biserica Lui Hristos, lezând, intr-un fel (ortodocşii), acelaşi drept al Bisericii Catolice? Aceia văd în asta o răutate, o mândrie prea mare a ortodocşilor, o invidie a ortodocşilor pe catolici şi vin în sprijinul Bis. Catolice exact cu textul de la Matei, capitolul 16 (vezi mai jos), cel în care Hristos îi spune Lui Petru: “Si Eu îti zic tie, cã tu esti Petru si pe aceastã piatrã voi zidi Biserica Mea si portile iadului nu o vor birui”. Din afirmatia aceasta a Lui Hristos, mulţi sunt tentaţi să creadă chiar că de fapt, Biserica Catolică e mai presus de Cea Ortodoxă! Pentru a putea explica aceste diferenţe mai pe scurt (în afară de celelalte “diferenţe”: filioque, purgatoriul, azimile, imaculata conceptie etc.), este nevoie de o anumită pregătire, situaţia aceasta fiind un fel de provocare teologicã, fiindcã se pune o întrebare fundamentalã: unde este adevãrul? (comentariu de theologiepatristica)
Un răspuns îl primim în articolul “Care este adevãrata Bisericã a lui Iisus Hristos?” scris de Igumen André Wade, în traducerea Pr. Iulian Nistea. 
de Igumen André Wade:


Crestinii sunt de acord că însăsi creatia este o ratiune suficientă pentru a crede că Dumnezeu existăacest adevăr este confirmat prin învierea lui Hristos, care este deopotrivă si dovada divinitătii Fiului lui Dumnezeu. Apostolii, care au fost martorii oculari ai învierii, au fost atât de convinsi de realitatea acestui eveniment si de semnificatia sa revolutionară pentru om, încât si-au închinat cu bucurie toată viata vestirii lui. În diferite timpuri si locuri ei au preferat să-si dea mai degrabă viata ca martiri decât să renege acest adevăr – si aceasta în niste circumstante care fac imposibil de crezut teoriile isteriei colective sau a unui eveniment mitic si doar simbolic.
Dificultatea apare atunci când ne întrebăm: “Care este adevărata învătătură crestină? Există o Biserică care să fie adevărată – si care e aceasta -, sau nu este nici una?
Pentru a răspunde la aceste întrebări, eu propun să utilizăm metodele si argumentele folosite de catolici si de protestanti, analizându-le rationamentele în fata adevărului istoric. Vom vedea la ce concluzii ne va conduce aceasta.
Protestantii vor întotdeauna să citeze Biblia. O vom cita. Catolicii se sprijină întotdeauna pe al 16-lea capitol de la Matei. Să luăm acest text (Mt, 16; 15-19):
15. Si le-a zis Iisus: Dar voi cine ziceti că sunt?
16. Răspunzând Simon Petru a zis: Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui Viu.
17. Iar Iisus, răspunzându-i, i-a zis: Fericit esti Simone, fiul lui Ionà, că nu trup si sânge ti-au descoperit tie aceasta, ci Tatăl Meu, Cel din ceruri.
18. Si Eu îti zic tie, că tu esti Petru si pe această piatră voi zidi Biserica Mea si portile iadului nu o vor birui.
19. Si îti voi da cheile împărătiei cerurilor si orice vei lega pe pământ va fi legat si în ceruri, si orice vei dezlega pe pământ va fi dezlegat si în ceruri.
Versetul 18 zice clar că Hristos a întemeiat o Biserică ce va rămâne în veac. Urmează că bisericile protestante nu pot fi această Biserică, fiindcă ea e una, în vreme ce ele sunt o multime, si nici nu au fost întemeiate de Hristos, ci de oameni, la mai bine de paisprezece secole după El.
Care sunt caracteristicile acestei Biserici? Sfântul Pavel ne-o spune în Efeseni 4, 4-6:
4. Este un trup si un Duh, precum si chemati ati fost la o singură nădejde a chemării voastre;
5. Este un Domn, o credintă, un botez,
6. Un Dumnezeu si Tatăl tuturor.
El spune de asemenea (I Cor. 12, 12):
12. Căci precum trupul unul este, si are mădulare multe, iar toate mădularele trupului, multe fiind, sunt un trup, asa si Hristos.
Putem conchide că această Biserică este una, că durează până astăzi si că are o unitate de credintă.

joi, 18 august 2016

Ce trebuie să știe cel care vrea să se împărtăşească

Sfânta Pâine cuprinde în ea preacuratul şi feciorescul Trup, pe Care L-a născut Pururea Fecioara şi Preacurata Maria. Și trebuie să fie curat și neîntinat cu sufletul și cu trupul cel ce voieşte să se împărtăşească. Mai ales dacă se întâmplă cuiva în somn o umbră sau o nălucire de trupească îndulcire, porunceşte legea să se oprească în ziua aceea de la Sfânta Împărtășire și de la anafură sau orice altă sfinţenie. Că, dacă Legea cea veche despărţea pe omul ce visa noaptea, în toată ziua aceea, de la corturi și de la adunarea norodului lui Dumnezeu, cu atât mai mult îl depărtează de la Sfânta Cuminecătură şi Împărtășirea cu Dumnezeu.
Dar nu numai de păcatele cele de moarte trebuie să se depărteze cel ce voieşte să se împărtăşească, ci şi de cele mai mici, care răcesc căldura evlaviei, pentru că este cea mai mare pregătire pentru aceştia Taina și este de trebuinţă să se depărteze şi de la acestea pe cât pot, ca să sporească dragostea şi evlavia. Și să nu îndrăznească cineva să mănânce această cerească Pâine nemărturisit şi având săvârşit vreun păcat de moarte, că foc şi flacără pune în sufletul său, ticălosul, şi moşteneşte, cu vânzătorul Iuda, munca veşnică. Deci să se înfricoşeze cei care se împărtăşesc nemărturisiţi pentru plăcerea oamenilor ca aceștia să-i aibă în evlavie şi să-i socotească drept oameni îmbunătăţiţi.

luni, 15 august 2016

Sfantul Ignatie Briancianinov: Esenta oricarei erezii este hulirea de Dumnezeu

Biserica Universala a recunoscut intotdeauna erezia ca un pacat de moarte, a recunoscut intotdeauna ca omul molipsit de boala groaznica a ereziei e mort sufleteste, strain de har si de mântuire, fiind în comuniune cu diavolul si cu pieirea lui. Erezia e mai degraba un pacat diavolesc decât omenesc; ea este fiica diavolului, nascocirea lui, e o nelegiuire apropiata de închinarea la idoli.

Parintii numesc adesea închinarea la idoli nelegiuire, iar erezia – rea credinta; în închinarea la idoli diavolul îsi ia siesi partea dumnezeiasca de la oamenii orbiti, iar prin erezie el îi face pe acesti oameni orbiti partasi ai pacatului sau de capatâi: hula de Dumnezeu. Cine va citi cu atentie “Faptele apostolilor” se va convinge usor de caracterul pe de-a-ntregul satanic al ereticilor. El va vedea îngrozitoarea lor fatarnicie, trufia nemasurata, va vedea un comportament alcatuit din minciuna neîntrerupta, va vedea cât sunt de robiti celor mai diferite si josnice patimi …. Cu deosebire se remarca la ei ura neîmpacata catre fiii adevaratei Biserici ….

Erezia se conjuga cu încrancenarea inimii, cu o groaznica întunecare si stricare a mintii, erezia se mentine cu incapatanare in sufletul molipsit de ea si cat de trudnica este vindecarea omului de aceasta infirmitate!Orice erezie contine întrînsa hula impotriva Duhului Sfant: fie huleste o dogma a Duhului Sfant, fie o lucrare a Duhului Sfant, dar neaparat huleste Duhul Sfant. Esenta oricarei erezii este hulirea de Dumnezeu.

Din Volumul IV, Propovedanii ascetice si scrisori catre mireni

duminică, 14 august 2016

Adormirea Maicii Domnului

Cand a binevoit Hristos Dumnezeul nostru ca să ia pe Maica Sa la Sine, atunci cu trei zile mai înainte a făcut-o să cunoască, prin mijlocirea îngerului, mutarea sa cea de pe pământ. Căci Arhanghelul Gavriil, venind la dânsa, a zis: "Acestea zice Fiul tău: Vremea este a muta pe Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeşte cuvântul cu bucurie, de vreme ce vii la viaţa cea nemuritoare". Născătoarea de Dumnezeu s-a bucurat cu bucurie mare, şi cu dorul ce avea ca să se mute la Fiul său, s-a suit degrabă în Muntele Măslinilor ca să se roage, căci avea obicei de se suia adesea acolo ca să se roage. Şi s-a întâmplat atunci un lucru minunat. Când s-a suit acolo Născătoarea de Dumnezeu, atunci de la sine s-au plecat pomii ce erau pe munte, şi au dat cinstea şi închinăciunea ce se cădea către Stăpână, ca şi cum ar fi fost nişte slugi însufleţite.

“Întru naştere, fecioria ai păzit, întru adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare; Mutatu-te-ai la viaţă, fiind Maica Vieţii, şi prin rugăciunile Tale izbăveşti din moarte sufletele noastre”

“Întru naştere, fecioria ai păzit, întru adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare; Mutatu-te-ai la viaţă, fiind Maica Vieţii, şi prin rugăciunile Tale izbăveşti din moarte sufletele noastre”.



vineri, 12 august 2016

Sfântul Ioan Gură de Aur: Femeile să se abţină de la obiceiul vătămător al vopsirii feţei, ca să nu Îl batjocorească pe Creatorul lor

Femeile să se abţină de la obiceiul vătămător al vopsirii feţei, ca să nu Îl batjocorească pe Creatorul lor, încercând să ascundă, chipurile, defectele creaţiei.
Ce tot faci, femeie? Crezi că prin vopsele şi alifii poţi să adaugi ceva la frumuseţea ta naturală sau poţi schimba urâţenia chipului tău? Nu numai că nu vei reuşi nimic din acestea, dar îţi vei urâţi şi sufletul. Această ocupaţie nefolositoare este semnul superficialităţii tale. De altfel, prin sulimenirile tale, atragi privirile neînfrânaţilor, făcându-i să păcătuiască. Domnul a spus:Oricine se uită la femeie, poftind-o, a şi săvârşit adulter cu ea în inima lui (Matei 5, 28). În felul acesta, te faci vinovată în faţa lui Dumnezeu pentru căderea acelora în păcat.
De aceea, este bine să renunţi cu totul la „înfrumuseţare”. Dar dacă acest obicei prost te-a luat cu totul în stăpânire şi nu vrei să renunţi la el, atunci măcar nu te vopsi când vii la biserică. Dacă nu faci astfel, este ca şi cum ai ajunge la port, dar ai naufragia, sau te-ai duce la doctor şi ai pleca de la el mai bolnavă ca înainte.
(Sfântul Ioan Gură de Aur, Problemele vieții, Editura Egumenița, p. 372) via doxologia.ro

Efectele ecumenismului: Patriarhul Ioannis Vekkos al XI-lea şi prigonirea Athoniţilor

Preluare dupa Graiul Ortodox


Între anii 1276 şi 1282, pe când Patriarh al Constantinopolului era Ioannis Vekkos al XI-lea, părinţii athoniţi au suferit mari prigoane din partea acestuia şi a latinilor (catolicilor), pentru că nu primeau unirea cu Roma şi împreună-slujirea cu papistaşii. Patriarhul Vekkos, incitat de împăratul Bizanţului Mihail al VIII-lea Paleologul, care simpatiza cu latinii, a declarat că este de acord cu unirea celor două biserici, adică a Bisericii Ortodoxe cu Biserica Romano-Catolică, şi că va aşeza Biserica Ortodoxă sub puterea Papei. Îndată a izbucnit furtuna împotrivirilor în sânul Bisericii, aşa încât preoţii şi monahii l-au anatemizat pe Patriarh şi în aproape nici o biserică nu mai pomeneau numele lui. Patriarhul, ca să înăbuşe mişcarea clerului răzvrătit, s-a dus în Sfântul Munte însoţit de armată şi de clerici papistaşi.

Acolo, pentru că nu a fost primit de aproape nici o mănăstire, pentru a teroriza comunitatea monahală, a poruncit soldaţilor să îi tortureze şi să îi omoare pe monahii care nu se supuneau poruncilor sale. Astfel, trecând pe la Manastirea Zografu au ars într-un turn pe monahii care nu voiau să îl primească şi să accepte unirea cu Roma. La Manastirea Vatoped au spânzurat 12 monahi şi au înecat în mare pe stareţul lor legat în lanţuri, la Manastirea Iviron, de asemenea, i-au înecat pe monahi scufundându-i în mare cu corabia lor cu tot.

joi, 11 august 2016

Sfântul Nifon al II-lea, Patriarhul Constantinopolului, duhovnic al Domnitorului Neagoe Basarab

Nicolae s-a născut în Peloponez la mijlocul secolului al XV-lea din părinţi de neam bun şi evlavioşi. Primele litere le-a deprins în locurile natale. I-a avut ca dascăli pe Eftimie şi pe ieromonahul Iosif. Pe cel de-al doilea l-a însoţit în peregrinările sale. La Epídavros l-au întâlnit pe virtuosul ascet Antonie, al cărui ucenic a devenit Nicolae, care după o vreme a fost tuns monah primind numele Nifon. Avea ca rucodelie caligrafia. După adormirea şi înmormântarea lui Gheronda Antonie, Nifon a dorit să găsească un alt Gheronda la care să intre în ascultare. A aflat despre virtuosul şi înâeleptul misionar aghiorit Zaharia şi a plecat în Epir să-l întâlnească. Ieromonahul Zaharia l-a primit în obştea sa. Nifon l-a urmat cu credinţă în călătoriile sale misionare prin Epir, Epirul de nord, Macedonia şi Ahrida, predicând alături de acesta. În Ahrida, clerul şi poporul credincios au cerut ca iubitul şi cinstitul Zaharia să devină episcopul lor. Acela, deşi la început s-a opus, în cele din urmă a primit. Atunci Nifon a cerut să plece într-un loc liniştit. Părintele său nu a vrut să se despartă de el, deoarece îl dorea ajutor şi următor al muncii sale. Numai după o vedenie dumnezeiască Zaharia i-a îngăduit să plece, spunându-i: „Mergi, fiule, unde te va conduce Domnul, pe Care Îl rog, eu nevrednicul, să mă învrednicească să te mai văd o dată în viaţa aceasta, când va dori pronia sfântă”[1].

miercuri, 10 august 2016

De la Athenagora la Bartolomeu pe calea apostaziei. Sinodul din Creta a fost o mânărie a patriarhului Bartolomeu de la Constantinopol. I-a fost dictat sau din proprie iniţiativă?

Preluare dupa ASTRADROM

Patriarhi de la Constantinopol căzuti în erezie. 
Ierarhi şi teologi de renume au tras mai multe semnale de alarmă referitor la acest „sinod pan-ortodox”.
De ce organizatorii au ales ca acesta sa aiba loc in Creta?
 
   Organizatorii sinodului din Creta sunt adepţii ereziei ecumeniste. Sanctitatea Sa Bartolomeu de la Constantinopol a încercat, de aproape două decenii, oficializarea ecumenismului printr-un sinod pan-ortodox. Pentru a se putea face rugăciuni în comun cu ereticii el propune ca „unele dispoziţii canonice trebuie modificate”.
   Mai mulţi ierarhi şi teologi ai Bisericii Greciei nu acceptă hotărârile din Creta deoarece conţin ambiguităţi şi lasă loc aplicării ereziei ecumeniste. Ei luptă „în cuvânt” pentru apărarea crezului ortodox.

Consiliul Mondial al Bisericilor (CMB) este instrumentul cel mai eficient al ereziarhilor ecumenişti. A fost înfiinţat după cel de al doilea Război Mondial. În componenţa sa intră mai multe organizaţii religioase care împărtăşesc credinţe diferite. Patriarhia de Constantinopol este prima care a intrat în această organizaţie religioasă eretică, atrăgând după ea şi alte patriarhii ortodoxe. La început nimeni nu avea nici o bănuială, dar la scurt timp, unii ierarhi şi teologi ortodocşi au început să tragă primul semnal de alarmă. Printre aceştia sunt IPS Irineu al Samosului, Evloghie Korilas şi alţii[1]

duminică, 7 august 2016

Schitul Sihla şi peştera Sf.Cuv.Teodora

Apariţie miraculoasă a Sfintei Teodora de la Sihla

Era în luna august, 2006, când o creştină urca la Schitul Sihla împreună cu mama sa, ca să se roage la Peştera Sfintei Teodora, fiindcă avea un mare necaz. Şi cum mergeau ele pe poteca dinspre Mânăstirea Sihăstria spre Sihla, prin pădure, au întâlnit o maică înaltă, cu un baston în mână, căreia i-au zis:

- Blagosloviţi, maică! Aţi fost la Sihla?

- Domnul, Maica Domnului! Da, am fost acasă la mine, la peştera mea, la Sihla, dar acum merg la Sihăstria, că şi acolo mi-au făcut Părinţii casă.

Femeia nu şi-a dat seama cu cine vorbeşte şi a zis:

- Maică, părintele stareţ de la Sihla oare o fi acasă? Am mare nevoie de el!

sâmbătă, 6 august 2016

Corul Manastirii Varatic - Cantari in Postul Adormirii Maicii Domnului

Schimbarea la Fata a Domnului

Din Evanghelia dupa Matei 17, 1-9

În vremea aceea a luat Iisus cu Sine pe Petru, pe Iacob şi pe Ioan, fratele lui, şi i-a dus pe ei într-un munte înalt, în singurătate. Şi s-a schimbat la faţă înaintea lor aşa încât faţa Sa strălucea ca soarele, iar hainele Sale se făcuseră albe ca lumina. Şi iată că s-au arătat lor Moise şi Ilie, vorbind împreună cu Iisus. Atunci, începând Petru, a zis către Iisus: Doamne, bine este nouă să fim ; dacă voieşti, vom face aici trei colibe: Ţie una, lui Moise una şi una lui Ilie. 

Dar pe când vorbea el încă, iată un nor luminos i-a învăluit pe ei şi iată un glas din nor a zis: Acesta este Fiul Meu cel iubit, în care bine am voit; pe Acesta să-L ascultaţi. Şi auzind ucenicii, au căzut cu faţa la pământ şi s-au spăimântat foarte tare. Dar apropiindu-se Iisus, s-a atins de ei şi le-a zis: sculaţi-vă şi nu vă temeţi. 

Atunci, ridicându-şi ochii lor, n-au mai văzut pe nimeni, decât numai pe Iisus singur. Şi pe când se coborau ei din munte, Iisus le-a poruncit, zicând: să nu spuneţi nimănui cele ce aţi văzut, până nu se va scula din morţi Fiul Omului.

vineri, 5 august 2016

Sfantul Ioan Iacob Hozevitul despre cauzele deznadejdii

Cercand mai cu de-amanuntul diferite cazuri, vom vedea ca imputinarea de suflet si deznadejdea se ivesc din urmatoarele motive:

1. Inainte de toate si la cei mai multi este lipsa de povatuitori duhovnicesti; apoi

2. Necunoasterea Sfintelor Scripturi pentru care ne robesc parerile gresite si inselaciunea mintii;

3. Vatamarea dreptei credinte cand facem prietesug cu ereticii, cu masonii si comunistii;

4. Trandavia duhului (adica parasirea celor duhovnicesti si nesimtirea) fara cainta;

5. Nemarturisirea curata (cand o facem de mantuiala sau cu ascunsuri si pricinuiri [justificari, indreptatiri];

Parintele Iustin Parvu a prevazut ca in Creta vor fi si ierarhi care vor apara ortodoxia

Preluare dupa ASTRADROM

Proorocia parintelui Iustin Parvu despre sinodul talharesc din Creta

În aprilie 2013, părintele Iustin vorbea cu neîncredere despre sinodul pan-ortodox care atunci era planificat să se ţină la Constantinopol. Ulterior, datorită nesiguranţei politice ce a aparut în Turcia, sinodul a fost mutat în Creta, o tara unde erezia ecumenistă a prins o mare amploare. Cert este că patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului a insistat si, a facut multe presiuni ca acest sinod sa aibă loc. Care sunt substraturile si jocurile de culise ale patriarhului Bartolomeu, nu le cunoastem, dar trăim cu speranţa că toate vor iesi la iveală. Parintele Iustin a amintit si de faptul ca Dumnezeu va rândui si câtiva ierarhi care, după exemplul lui Marcu Eugenicul, vor rămîne verticali pana la finalizarea sedinţelor sinodului. Din surse greceşti aflăm ca la sinodul din Creta au fost şi ierarhi care nu au cedat presiunilor si intimidărilor. Din păcate, aceste erezii au fost susţinute şi de ierarhii români care au fost prezenţi la sinod, în frunte cu patriarhul Daniel Ciubotea al României si Mitropolitul Teofan al Moldovei.

Sfântul Ioan Iacob Hozevitul - Sfânt român în Ţara Sfântă

joi, 4 august 2016

Sfantul Paisie Aghioritul: Dacă omul nu se ocupă de sine, diavolul îi va da de lucru să se preocupe de alții

Parinte, deseori văd slăbiciunile altora și îi judec.

Boala ta ți-o știi?

Nu.

De aceea știi boala celorlalți. Dacă ți-ai fi știut boala ta, nu ai fi știut boala altora. Nu spun să nu participi la durerea lor, ci să nu te preocupi de greșalele lor.

Dacă omul nu se ocupă de sine, ispititorul îi va da de lucru să se preocupe de alții. Dar dacă face treabă în el însuși, atunci se cunoaște și pe sine și-l cunoaște și pe celălalt. Altfel, prin concluziile greșite ce le scoate din sine, judecă greșit și pe alții.

miercuri, 3 august 2016

Efectele pornografiei asupra bărbaţilor, femeilor, copiilor şi adolescenţilor

Din cartea lui Virgiliu Gheorghe - Pornografia, maladia secolului XXI

Din majoritatea studiilor de specialitate rezultă că pornografia este întotdeauna asociată cu suferinţa, îndeosebi cea de ordin psihic, dar şi cu boala trupească.Mai cu seamă în cazul bărbaţilor, pornografia creează un handicap sexual .
„Bărbaţii mi-au spus că se trezeau pierzând ore în şir vizionând materiale pornografice la televizor şi pe DVD, dar mai ales online. Se uitau la lucruri care altă dată li s-ar fi părut îngrozitoare – bestialitate, sex în grup, acte de sadomasochism explicite, torturi genitale, pornografie infantilă. Felul în care priveau femeile în viaţa reală era deformat, astfel încât să se potrivească fanteziilor pornografice pe care le consumau pe ecran… Ii îngrijora felul în care se uitau la fiicele lor şi la fetele de vârsta fiicelor lor. Nu numai viaţa lor sexuală suferea – efectele pornografiei se propagau afectând toate aspectele existenţei lor. Activitatea zilnică era întreruptă, hobby-urile distruse, viaţa de familie sfărâmată. Unii bărbaţi şi-au pierdut chiar locul de muncă, soţiile şi copiii. Sacrificiul este enorm.
Din cercetarea a peste 300 de studii, Einsiedel, Weawer şi Rusell constată că numitorul comun al efectelelor pornografiei este suferinţa consumatorului şi a celor din jurul său.

marți, 2 august 2016

O minune mare şi necunoscută

Un fapt adevărat povestit de o călătoare care se afla în avionul ce se întorcea de la Sfintele Locuri, în 29 august 2003…

Era vineri dimineaţa, 29 august 2003. Am plecat cu o greutate în inimă din Ierusalim spre Tel Aviv, ca să ne îmbarcăm spre Atena.

Am petrecut extraordinar. În ziua precedentă am sărbătorit Adormirea Maicii Domnului la Mormântul ei, de vreme ce la Ierusalim Adormirea se prăznuieşte după calendarul vechi, mai târziu cu 13 zile, adică la 28 august.

Sfantul Serafim de Sarov despre Harul daruit prin Impartasanie



Paraclisul Maicii Domnului - Manastirea Agapia

luni, 1 august 2016

Postul Adormirii Maicii Domnului

Postul Adormirii Maicii Domnului incepe de obicei pe 1 august si are o durata de doua saptamani (1-15 august). Lasata secului pentru postul Adormirii Maicii Domnului se face pe data de 31 iulie. In cazul in care 31 iulie este in zi de miercuri sau vineri, se lasa sec in seara zilei de 30 iulie si postul incepe pe 31 iulie.

In popor este cunoscut si sub denumirea de Postul Sfintei Marii sau Santamariei. Este un post care ii pregateste pe crestini pentru cele doua mari praznice din luna august: Schimbarea la Fata (6 august) si Adormirea Maicii Domnului (15 august).

Originea acestui post a fost fixata in secolul al V lea cand s-a dezvoltat cultul Maicii Domnului. La inceput durata postului Adormirii Maicii Domnului era diferita pentru crestini, cei din Antiohia posteau o zi, pe 6 august , in vreme ce la Ierusalim acest post tinea opt zile. Existau si crestini care posteau toata luna august, in vreme ce altii posteau in luna septembrie. Uniformizarea datei si a duratei postului a avut loc in sec. al XII-lea, la sinodul local din Constantinopol (1166), condus de patriarhul ecumenic Luca Crysoverghis. Aici s-a stabilit ca acest post sa fie tinut incepand cu 1 august si sa se termine pe 15 august, ziua praznuirii Adormirii Maicii Domnului.