duminică, 30 august 2015

Diavolul de pe televizor

Mărturia lui Ioan Hrisopulos, arhitect din Alexandropolis : „Sunt căsătorit cu Evantia Siondopulos şi avem trei copii. În urmă cu câţiva ani, când fiul meu Hristu avea vârsta de trei ani, obişnuia, văzând o pe mama lui, că tămâiază casa, să o urmeze şi să tămâieze şi el, chipurile, cu jucăria lui de lemn care semăna cu o cădelniţă. Tămâia toată casa spunând „Doamne miluieşte”.
Într o zi, în timp ce tămâia după obiceiul său cu jucăria, a uitat să tămâieze şi colţul salonului unde se afla televizorul. Soţia mea a observat acest lucru şi l-a întrebat de ce nu tămâiază şi salonul. Hristu a răspuns cu o simplitate desăvârşită că acel străin care stă pe televizor nu-i îngăduie să tămâieze acolo.

sâmbătă, 29 august 2015

TROPARUL TAIERII CAPULUI SF. IOAN BOTEZATORUL

Pedepsirea lui Irod, a Irodiadei și a Salomeei

După uciderea Sfântului Ioan Botezătorul, Irod a continuat să guverneze, pentru o anumită perioadă de timp. Ponțiu Pilat, guvernatorul Iudeii, mai târziu L-a trimis pe Iisus Hristos la el, de Care și-a bătut joc (Luca 23, 7-12).
Judecata lui Dumnezeu a venit asupra lui Irod, a Irodiadei și a Salomeei, chiar în timpul vieții lor pământești.
Regele arab, Aretas, a făcut război împotriva lui Irod. Învins, Irod a căzut victimă mâniei împăratului roman, Gaius Caligula (37-41) și a fost exilat, împreună cu Irodiada și Salomeea, prima oară în Galia, apoi în Spania.
Dacă observați cum mor oamenii, veți vedea că moartea unui om se aseamănă, de obicei, cu păcatul său. După cum este scris: „Căci toți cei ce ridică sabia, de sabie vor pieri” (Matei 26:52). Fiecare păcat este un cuțit și oamenii, de obicei, sunt uciși prin păcatul pe care l-au comis cel mai ușor.

vineri, 28 august 2015

Sfantul Valeriu Gafencu: "Oamenii sunt obsedati de nimicul materiei, de fictiunea formelor, de epuizarea senzuala"

- Valeriu, care este fondul crizei de azi?

- Ateismul.

- Ce vezi in lumea de azi?

- Vad un haos interior, o descompunere care merge spre nihilism, caci oamenii sunt obsedati de nimicul materiei, de fictiunea formelor, de epuizarea senzuala, de istoricismul fara transcendenta, de ceremonialitatea fara Dumnezeu, de consumatorismul fara spiritualitate, de falsitatea ce se ascunde sub autozeificarea omului. Dezastrul se desfasoara pe toate liniile de forta ale vietii omenesti. E necesara multa suferinta pentru reorientarea spirituala a lumii si pentru schimbarea modului ei de viata.(…)

- Care ar fi modalitatile de iesire din criza?

miercuri, 26 august 2015

Sfantul Siluan Athonitul: "Un trup sătul este o piedică pentru rugăciunea curată şi Duhul Sfânt nu vine într-un pântece ghiftuit"

Intr-o zi mi-a venit gândul să cumpăr nişte peşte proaspăt. N-aveam la mine banii mei, ci numai pe cei ai mănăstirii. Aş fi putut să cumpăr, dar nu voiam să încalc regula vieţii mele. Însă gândul mă urmărea într-atât, încât chiar şi în biserică, la liturghie, nu-mi ieşea din minte. Am înţeles atunci că aceasta venea de la vrăjmaşul, şi mi-am dat seama prin mila lui Dumnezeu că harul ne ajută să mâncăm puţin, demonii însă ne împing să mâncăm mult şi să ne procurăm mâncăruri căutate.

Trei zile m-a chinuit acest gând şi numai cu anevoie l-am alungat prin rugăciune şi lacrimi. Atât de chinuitor este să lupţi chiar şi împotriva unui gând atât de mic.

"Omul care nu vorbește mult despre el, care nu-și descoperă prea mult firea lui, nu este atât de vulnerabil"

Pot, oare, demonii să ne citească gândurile?

Nu, nu pot, dar ar putea să le afle. Când ne sugerează ceva, se uită bine la noi, ne ghicesc reacţia – ceea ce gândim la cele sugerate – şi acţionează în consecinţă. Dacă le vom accepta imediat sugestia, atunci demonii ne-au prins, ştiu cum gândim şi ne atacă aşa în continuare. 

Demonii au o experienţă uriaşă… ei îşi dau seama imediat ce păcat îl poate doborî pe un om anume. De aceea, omul care nu vorbește mult despre el, care nu-și descoperă prea mult firea lui, nu este atât de vulnerabil. Demonii nu ştiu ce gândeşte şi cum poate fi ispitit.

luni, 24 august 2015

A apărut Revista ATITUDINI, NR. 40 – ÎN MEMORIA SFINȚILOR ÎNCHISORILOR


ATITUDINI nr. 40
Revista  ATITUDINI nr. 40
pg. 8. NICOLAE STEINHARDT, EVREUL CONVERTIT LA ORTODOXIE –
„DEVOȚIUNEA MEA PARTICULARĂ ESTE CRUCEA“.
pg. 22. NICOLAE STEINHARDT – CUVINTE ALESE PENTRU CEI ALEȘI
„Soluția în fața injustițiilor e una singură: eroismul. Să nu taci!“
pg. 30. SĂ NE RUGĂM LUI DUMNEZEU SĂ NU NE BÂNTUIE METEAHNA ACEASTA A BOLII SUFLETEȘTI: RENUNȚAREA LA LUPTĂ
Interviu cu Părintele Justin Pârvu

sâmbătă, 22 august 2015

Sfantul Paisie Aghioritul: Duhul lumesc este boală

Astazi lucrul cel mai important este să nu ne modelăm după acest duh lumesc. Este o mucenicie. Pe cât putem, să nu fim atraşi de acest curent şi să ne ducă târâş pe acest canal. Peştii deştepţi nu se prind în cârlige. Văd momeala, înţeleg că e momeală şi pleacă de acolo și scapă. În timp ce ceilalţi văd momeala, aleargă acolo să mănânce şi, țac, se prind. Tot astfel şi lumea are momeala ei şi îi prinde pe oameni. Oamenii sunt atraşi de duhul lumesc şi sunt prinşi de el.

Duhul lumesc este boală, precum căutăm să evităm o boală, tot astfe să evităm şi cugetarea lumească, oriunde ar fi ea. Să ne înstrăinăm de duhul progresului lumesc, ca să progresăm duhovnicește, să ne însănătoşim duhovniceşte şi să ne bucurăm îngereşte.

Părintele Paisie Aghioritul explicând în cuvinte simple, diferenţa dintre ortodocși, catolici şi protestanţi

Pe staretul Paisie l-am cunoscut in anul 1969. Eram un grup de studenti si am vizitat Sfantul Munte in Saptamana Luminata. In vremea aceea Staretul locuia la Chilia “Cinstita Cruce” de langa Manastirea Stavronikita.

 L-am vizitat acolo si, asa cum stateam, unul dintre noi, care il cunostea, i-a spus: 

- Gheronda, spune-ne ceva!

 -Ce sa va spun, mai copile? Eu sunt un nimic. Ce puteti lua de la mine? 

joi, 20 august 2015

Virgiliu Gheorghe: Pornografia constituie un atentat la adresa sănătăţii

“Potrivit unui număr semnificativ de studii şi cercetări privind relaţiile sexuale, pornografia are următoarele efecte:
1. coboară vârsta primului act sexual;
2. contribuie la înmulţirea numărului de parteneri sexuali;
3. creşte cu 370% probabilitatea angajării în relaţii sexuale cu prostituate;
4. conduce la răspândirea perversiunilor sexuale, în special a aşa-zisului sex anal şi oral.
Toate acestea constituie, însă, principalii factori de risc în răspândirea bolilor cu transmisiune sexuală: sifilis, trichomoniaza, gonoreea, chlamydia, scabia, herpesul şi negii genitali, humano papiloma virus, SIDA etc. Şi, astfel, poate fi explicată răspândirea aproape epidemică a majorităţii acestor boli în rândul populaţiei, chiar şi la nivelul tinerilor cu vârste foarte fragede.
Boli organice, psihice şi neurologice
Pornografia conduce, de asemenea, la apariţia unui număr mare de afecţiuni şi boli cauzate de dereglările survenite în funcţionarea sistemului nervos şi a celui endocrin.

Sfantul Justin Popovici despre Ortodoxie

Bogatia noastra nemasurata si nesecata este credinta noastra Ortodoxa. Prin ea se intaresc toate cerurile, toate ale lui Dumnezeu sunt ale noastre si ceea ce e mai pretios decat orice – insusi Preadulcele nostru Domn Iisus Hristos, iar impreuna cu El toate fericirile si bucuriile vesnice.
…De cand Domnul lisus Hristos este pe pamant, nu mai exista prapastie intre pamant si cer, intre Dumnezeu si om; unite sunt cele ale lui Dumnezeu cu omul, cele ceresti cu cele pamantesti, cele vesnice cu cele vremelnice. Trupul divino-uman al lui Hristos – Biserica – este palatul ceresc-pamantesc in care se traieste viata vesnica divino-umana prin credinta ortodoxa, adevarata, apostolica, divino-umana, pa­tristica in Domnul Iisus Hristos. Nu exista morti in biserica lui Hristos. Toti cei din ea sunt vii, si inca vii fara de moar­te; inca pe pamant sunt nemuritori prin har, iar dupa stra­mutarea in acea lume sunt inca si mai deplini, mai puternici, cu neputinta de invins, nemuritori.

miercuri, 19 august 2015

Sfantul Neofit Zăvorâtul - Cuvânt despre Sfânta Împărtășanie

Ce oare, zice, este de folos ca toți, vrednici și nevrednici, să îndrăznească la Sfânta Împărtășanie? Nu spunem aceasta, că trebuie să se împărtășească și cei nevrednici, ca nu cumva precum este scris, să se împărtășească spre osândă, ci ca mai întâi să devină vrednici și apoi astfel să se apropie.

Și când, zice, mă voi face vrednic eu, cel ce m-am întinat în multe păcate?

Spune-mi mie și aceasta! Femeia cea întinată de multe păcate de câte zile a avut nevoie ca să fie curățită? De câte zile a avut nevoie risipitorul? De câte, vameșul? Oare nu într-o singură clipă fiecare dintre aceștia a aflat mântuirea? Da, zice, dar aceia L-au văzut pe Domnul cu propriii lor ochi și au fost învredniciți de iertarea păcatelor foarte degrabă.

Cuviosul Neofit Zăvorâtul, ilustraţie de Haralambos Epaminonda

Ce oare? nu crezi că și acum Hristos îi primește pe cei ce se pocăiesc fără abatere și îi curățește și îi compătimește, chiar dacă nu este văzut de ei cu propriii ochi. Căci chiar dacă noi nu-L vedem pe El din pricina negurii patimilor noastre, El ne vede și fie ne miluiește pentru pocăință, fie Se scârbește de noi pentru păcat.

marți, 18 august 2015

Sfantul Ioan Gura de Aur: Cum nu vom pierde orice iertare?

In acea Zi a Judecăţii, Dumnezeu ne va judeca cu amănunţime nu numai pentru cele pe care le-am păcătuit noi înşine, ci şi pentru judecăţile pe care le-am făcut faţă de alţii. Şi adeseori, dacă un păcat este uşor de felul lui, îl face mai greu şi de neiertat tocmai faptul că acela care l-a comis îl judecă pe altul.

Sunt neclare cele spuse? Să încerc să le fac mai pe înţeles. Să zicem că cineva a păcătuit. Iar apoi îl osândeşte foarte pe un altul, care a păcătuit în acelaşi fel. În Ziua Judecăţii nu-şi va atrage pedeapsa pe măsura păcatului săvârşit, ci dublă va fi aceasta sau triplă. Căci Dumnezeu îl va pedepsi nu numai că a păcătuit el, ci şi pentru că a osândit greu pe cel care a păcătuit la fel ca dânsul. Iar că acest lucru este adevărat, vă arăt din fapte întâmplate în trecut, ba, mai mult, ceea ce v-am spus va rezulta mai limpede din cele ce urmează.

joi, 13 august 2015

Minuni la Athos: Aratarea Maicii Domnului unui sarac

Într-o zi, a trecut pe la mănăstire un sărac, care era foarte flămând. S-a apropiat de portar și l-a rugat să-i dea o bucată de pâine, însă portarul l-a alungat fără milă, zicându-i: „Dacă vrei pâine, să aduci bani și îți voi da". Neîndrăznind să mai zică vreun cuvânt, săracul a pornit pe cărarea ce ducea spre Kareia. Mergând puțin mai sus de mănăstire, fiind flămând și obosit, s-a așezat pe o piatră la umbra unui copac. Izbucnind în lacrimi, a zis:

- Maica Domnului, tu vezi că îmi este foame și nu mai pot. Dă-mi, te rog, o bucată de pâine!

Stând el așa și plângând, vede o femeie apropiindu-se de el și zicându-i:

- De ce plângi, omule?

Cuviosul Paisie Aghioritul: Când avem nevoie, Maica Domnului ne răspunde îndată la rugăciune

Gheronda, de ce Maica Domnului uneori îmi dă îndată ceea ce-i cer, iar alteori nu?
- Atunci când avem nevoie, Maica Domnului ne răspunde îndată la rugăciune, iar când nu este neapărată trebuință, ne lasă ca să dobândim puțină bărbăție.
Odată, pe când eram la Mănăstirea Filotheu, un proiestos m-a trimis, îndată după privegherea Maicii Domnului, să duc o scrisoare la Mănăstirea Iviron. După aceea, trebuia să merg pe  jos la arsanaua mănăstirii, să aștept un bătrânel care avea să vină cu corabia și să-l însoțesc până la mănăstirea noastră, care este la distanță de o oră și jumătate de mers pe jos. Eram după post și după priveghere. Pe atunci împărțeam postul Maicii Domnului în două. Până la Schimbarea la Față nu mâncam nimic, în ziua Schimbării la Față mâncam. Și, iar după aceea, până la Adormirea Maicii Domnului nu mâncam iarăși nimic. Așadar, am plecat îndată după priveghere și nici nu m-am gândit să iau puțin posmag cu mine. Am ajuns la Mănăstirea Iviron: am dat scrisoarea și am coborât la arsana ca să aștept corabia.

duminică, 9 august 2015

Demonul urland din gura unei femei, la mormantul Sfantului Paisie Aghioritul: "Inca putin si am sa va pun la toti 666 pe mana"

Intr-o dimineata de decembrie a anului 1996, la pangarul manastirii de la Suroti se aflau maica responsabila, doi soti impreuna cu copilul si cu tatal lor, doua femei de varsta mijlocie si un barbat tanar. Deodata s-a auzit un strigat puternic. Una dintre femeile de varsta mijlocie, care era destul de voinica, tocmai cazuse la pamant si incepuse sa se loveasca, sa urle salbatic si sa-si miste repede capul intr-o parte si alta. Privelistea era ingrozitoare. Femeia cu copilul au iesit afara, iar ceilalti s-au apropiat de ea ca s-o ajute. Mugea, gafaia si spunea cu o voce barbateasca, salbatica si amenintatoare: 

“Am sa va arat eu voua, astora care nu credeti, am sa va arat eu… Inca putin si am sa va pun la toti 666 pe mana…O sa va inchinati cu totii mie…Ticalosilor, imbecililor…” si alte ocari. Apoi a inceput sa scuipe si spunea infricosata: “Paisie, ma arzi, vrei sa ma trimiti inapoi in tartar… Si aceasta femeie nenorocita numai pe la manastiri ma duce… De ce o ajuti? Ma arzi, ma arzi!” Urla si se lovea atat de tare, incat toti credeau ca isi va sparge capul. Era lucru vadit ca o chinuia diavolul. “Aaa…Aaa…“, striga iarasi. “Uite, a venit si Maria acum…Ma arzi, Paisie!” si strigand acestea, ramase nemiscata, de parca ar fi lesinat. Cei care erau de fata s-au apropiat pentru a o ajuta, iar femeile au acoperit-o cu hainele ei.

marți, 4 august 2015

Parintele Eftimie Mitra: Legionarii au fost si raman sfinti in fata lui Dumnezeu. Pentru noi raman modele de viata

Legea antilegionara semnata de presedintele Romaniei a starnit reactii in randul multor români. Vom publica si marturia telefonica facuta de parintele Eftimie Mitra, care in calitate de cetatean român ne spune:


"De cine se tem adeptii regimului capitalist? De legionari? De oameni care nu mai pot reveni din mormant sau de ideile lor pe care le vad un pericol politic care le demasca vitregiile si mizeria in care au bagat intreaga tara? Cu siguranta nu se tem de morti ci de ceea ce au facut ei, de exemplul lor care ramane in istoria necenzurata a romaniei. Pentru romani nu vor ramane politicienii europeni ca model de urmat oricat ar incerca sa ne sileasca sa-i acceptam. Adevaratele modele pentru noi romanii sunt si vor ramane parintele Iustin Parvu, Arsenie Papacioc, Ioan Ianolide, Valeriu Gafencu, Virgil Maxim, Daniil Sandu Tudor si toti adevaratii români, chiar daca ni se interzice prin lege sa le amintim numele. Despre victimele holocaustului avem dreptul sa vorbim dar despre victimele comunismului nu avem acest drept, de azi incepand prin lege. Unde este democratia promisa de alesii nostri? Cine a facut aceasta lege si cine sta in spatele ei? Cu siguranta nu un român adevarat, nu un om care sa lase cetateanului libertatea la exprimare, ci o haita de dictatori care vor sa puna mâna pe tara asta amarata si pe trecutul ei. Cu siguranta nu vor reusi acest lucru. Au incercat si comunistii sa-i scoata din istorie, dar nu au reusit. Sfintele lor moaste de la Aiud, din alte temnite cunoscute sau necunoscute raman marturie a vietii lor placute in fata lui Dumnezeu. Acesti oameni au suferit in puscarii pentru libertatea noastra, au fost si raman modele de sfinti si martiri pe care nu le putem uita la comanda, ca asa doresc europenii. Avem clare dovezi ale sfinteniei acestora. Insusi felul in care si-au dus crucea in timpul  cand au fost in puscarii, modul lor de viata si faptele lor. Moastele parintelui Ilie Lacatusu, a parintelui Calciu Dumitreasa, a celor din osuarul de la Aiud si care vor mai iesi la iveala sunt clare dovezi ale sfinteniei acestor oameni." 

Vedeti si marturia parintelui Eftimie facuta in anul 2011 despre miscarea legionara: http://astradrom-filiala-bihor.blogspot.ro/2011/02/parintele-neamului-in-fata-unei.html

Sursa: Astradrom

luni, 3 august 2015

A aparut cartea Parintele Antim Gaina - Pustnicul fara pustie

La Editura Ortodoxia a aparut cartea Parintele Antim Gaina - Pustnicul fara pustie (volum coordonat de Vlad Herman)


LIBRARIA ORTODOXIA: CADOU - CD Cantari din Slujba Adormirii Maicii Domnului la orice comanda peste 100 de lei


In perioada 1 august - 31 august 2015, pentru orice comanda in valoare de peste 100 de lei (fara transport) primiti CADOU un CD cu Cantari din Slujba Adormirii Maicii Domnului cantata de parintii de la Schitul Lacu din Sfantul Munte Athos.

Libraria Ortodoxia

Martirii uciși de comuniști rămân în gropile comune

Marius Oprea, istoric cunoscut pentru cercetările spre descoperirea și înmormântarea rămășițelor victimelor comunismului, a făcut o declarație interesantă. Acesta a spus că a oprit săpăturile de la groapa comună din localitatea Târgu Ocna, din cauza protestelor reprezentanților comunității evreiești.
"Când am făcut săpăturile la Târgu Ocna au fost proteste serioase din partea organizațiilor și fundațiilor care apără comunitatea evreiască. Socotindu-se că a săpa în locul în care s-ar afla înmormântat Valeriu Gafencu creează tulburare", a spus el într-un interviu acordat cotidianului Adevărul.

duminică, 2 august 2015

O întâmplare mărturisită la spovedanie


Când era de 5-6 anişori, bunicul lui care era preot a murit. L-au înmormântat în ziua următoare, iar a treia zi trebuia să-i citească coliva la mormânt. Au plecat cu toţii de acasă la cimitir, într-o după amiază însorită. Acasă rămăseseră două mătuşi, ca să pregătească pomana pentru acei care urmau să vină de la cimitir şi micuţul, deoadată cineva a bătut la uşă. O mătuşă îi spune micuţului:

-Fugi, copile, să deschizi uşa, că bate cineva!

Micuţul coboară şi deschizând uşa îl vede pe bunicul, viu!

sâmbătă, 1 august 2015

Preotul și istoricul Mihai-Andrei Aldea: Prin legea anti-legionară ne întoarcem total la epoca STALINISTĂ. Practic, staliniștii au preluat puterea în România


Propunerea de canonizare a părintelui Gheorghe Calciu

O să se bată cu noi şi morţi, iar noi o să fim alături de voi ca să ne apăraţi. Şi morţi vom izbândi!” – Pr. Gheorghe Calciu pe patul de moarte
pt-header[1]
I.   VIAȚA SFÎNTĂ, FĂRĂ PRIHANĂ, ÎNSOȚITĂ DE FAPTELE MILEI TRUPEȘTI SAU SUFLETEȘTI, CEA MAI ÎNALTĂ TRĂIRE MORALĂȘI RELIGIOASĂ
p-calciu1[1]Părintele Gheorghe Calciu s-a născut în 1925, la Mahmudia, în Deltă, din părinți țărani, cel mai mic din cei 11 copii ai familiei. Își va aminti mai tîrziu satul ca pe un paradis, natural și sufletesc, în care se trăia în frățietate cu natura, cu viețuitoarele, cu oamenii. În bună înțelegere cu cei de alte confesiuni, creștinii ortodocși din sat țineau cu sfințenie la credința și tradițiile lor, iar mama Părintelui, după cum o evocă fiul său, vorbea cu Dumnezeu simplu, ca și cu un prieten, și i-a inculcat o adîncăși statornică credință în Dumnezeu. Bunicul lui era cîntăreț la biserică, la fel verii, iar el cînta la strană; preotul îi socotea ca pe niște susținători ai bisericii. Despre mama sa, Părintele a scris că ”a trăito viață de adevărată sfîntă laică. (…) dacă pun în balanță tot ce am învățat la Teologie și ce am învățat de la ea, cred că mai mult am învățat de la mama.”