vineri, 6 martie 2015

Interviu cu Părintele Rafail Berestov despre problemele vremurilor noastre


Binecuvântaţi, Părinte.

- Dumnezeu sa vă binecuvânteze.

- Astăzi apar tot mai multe cărţi care ne învaţă cum să supravieţuim în situaţii extreme: în caz de calamităţi naturale, războaie, acte teroriste. în ele găsim recomandările militarilor, ale vânătorilor, ale alpiniştilor, dar, pe lângă acestea, pe ce ar trebui să mizeze creştinul ortodox în situaţii excepţionale?

- Desigur, pe dreapta credinţă. Bineînţeles că el trebuie să aibă un duhovnic şi duhovniceşte să se mărturisească lui. Să fie iubitor de aproapele său, să aibă rugăciune neîncetată. Noi trebuie să ne întrunim duhovniceşte. Eu îi sfătuiesc pe fraţii mei monahi să se ocupe cu gimnastica. Când eram în munţi, eu îi sfătuiam să facă sport pentru a se întări fizic. Noi ştim că suntem bolnavi cu toţii, dar când ne ocupăm cu sportul şi postim cu bărbăţie, devenim mai puternici fizic şi mai hotărâtori.
În genera,l noi trebuie să ne ocupăm nu numai cu sportul, tineretul credincios ar trebui să se unească în grupuri, să înveţe arta milităriei, sportul, lupta. De asemenea, să însuşească deprinderea de a împuşca, de a alerga, să facă diverse exerciţii militare şi, dacă e posibil, să înveţe a folosi toate tipurile de armament.

- Părinte, din ce cauză mulţi locuitori ai Moscovei, ai Sankt-Petersburgului şi ai altor oraşe mari, caută să cumpere case în locuri ascunse sau în sate părăsite?

- Aici este o necesitate dublă. Una este globalizarea, care destrăbălează tineretul, drogurile, toată murdăria video, iată de ce se duc familiile în locuri ascunse. Celălalt scop este – în caz de război, masonii-satanişti, urâtorii de oameni, doresc să piardă o mare parte din omenirea care trăieşte în oraşele mari. Dacă vor lovi în toate oraşele mari, atunci vor distruge foarte multă lume, deoarece milioane de oameni trăiesc acolo.

De aceea noi trebuie să ne dispersăm, să dobândim putere militară pentru a ne apăra viaţa şi ţara, să locuim împreună pentru a putea lupta împotriva globalizării, care este pregătirea pentru primirea peceţii lui antihrist. în general, toată lumea se uneşte în numele lui antihrist, dar noi trebuie să ne unim în numele lui Iisus Hristos. Aceasta va fi deja o luptă cu antihristul. Astăzi toată politica devine o teologie: ori cu antihrist ori cu Hristos. Noi suntem cu Hristos, şi trebuie să murim pentru Iisus Hristos, aşa cum El a murit pentru noi. Amin.

- Amin. Rezultă că globalizarea nu este doar un proces mondial de unificare economică, politică, teritorială, cum ar fi Comunitatea Europeana, Nord-Americană, Africana şi altele, dar este un proces duhovnicesc ce ţine de mântuirea noastră în Hristos. Adică, felul în care noi privim globalizarea este în legătură strânsă cu credinţa noastră în Domnul nostru Iisus Hristos?

- Exact aşa este. Dacă noi nu vom înţelege ce-i asta globalizare şi vom fi atât de relaxaţi, indiferenţi şi orbi cum ne spun şi ierarhii noştri: „luaţi (n.n. documentele actuale), asta nu-i nimic, asta nu are nici o putere, luaţi sau nu luaţi aceste cifre, este doar o ademenire”. Cifrele anume sunt o simbolistică ori diavolească, ori a lui Hristos. Anume această simbolistică a cifrelor poartă în ea duhul lui antihrist.

Dacă noi o vom lua, noi ne vom împreuna cu antihrist şi cu numele lui 666. De aceea pentru credinţa noastră în Iisus Hristos, noi vom lupta pentru salvarea Ortodoxiei, şi pentru Rusia (n.n. respectiv, fiecare va lupta pentru patria lui, noi – pentru Moldova). Şi ne vom uni în schituri, în mănăstiri, în comunităţi, ca să fugim din această lume destrăbălată. Noi ne vom uni în numele lui Iisus Hristos.

- Ce înseamnă comunitate creştinească în zilele noastre?

- Aceasta este o unire în numele lui Iisus Hristos. Preotul cu parohia lui pleacă din lumea aceasta plină de sminteli într-un sat sau poate chiar şi în pădure, şi acolo în linişte şi singurătate îşi educă fii duhovniceşti. Ei toţi se unesc în numele lui Iisus Hristos. Acolo ei se roagă, acolo îşi învaţă copii, acolo sunt medici, care îi lecuiesc pe bolnavi, acolo ei au gospodăria lor, ei se mântuiesc, rugându-se. Poate chiar au prin preajmă şi schituri de călugări.

- Dar nu aveţi în vedere oare crearea acestor comunităţi aşa cum ameredienii au fost nevoiţi să se retragă în rezervaţii atunci când îi urmărea pericolul de cucerire? Nu înseamnă asta oare că astăzi poporul rus trebuie să-şi creeze rezervaţii în propria ţară?

- Aceasta ar putea fi chiar convenabil ca noi să ne retragem în asemenea rezervaţii, cât mai departe de aceşti cuceritori. Noi fugim de ei şi ne unim în numele lui Iisus Hristos, în comunităţile noastre creştine, cu fii noştri duhovniceşti, ne rugăm, ne mântuim, îndeplinim rolul nostru pe pământ, ne ostenim, facem rugăciuni, ne bucurăm, organizăm sărbători.

- Ceea ce s-a întâmplat de fapt cu ameredienii a fost o urmare a cucerii continentului. Să înţelegem că şi Rusia este astăzi cucerită?

- Exact, Rusia este cucerită şi doar Rusia şi Europa, ci în mare parte, toată lumea ori e cucerită, ori luptă, aşa cum americanii luptă cu arabii, vrând să-i unească cu Israelul, să-i supună Israelului

- Părinte, dar crearea acestor comunităţi, izolarea într-un stat liber, nu înseamnă laşitate şi trădarea Rusiei, lăsarea ei în mâinile duşmanilor?

- Unirea în numele lui Hristos este o bărbăţie. Probabil vom fi prigoniţi, şi chiar tare prigoniţi, dar noi vom fugi de lume, ca să nu-i smintească pe copii noştri, să nu devină narcomani, beţivi, pederaşti şi aşa mai departe. Ei îşi vor crea comunităţi ca în primele veacuri – comunităţi în numele lui Iisus Hristos. Vând totul, se unesc şi totul devine comun. Anume aşa sunt comunităţile noastre, asemănătoare cu cele din primul secol al creştinismului. Cu smerenie, în dragoste comună, în boală, în suferinţe, în bucurii – totul împreună. Iată în felul acesta – totul în comun. Prin urmare, aceste comunităţi sunt foarte necesare Rusiei, ele trebuie să fie cât mai multe. Printre altele, aceasta ne va ajuta să salvăm Rusia de cuceritori în războiul de partizani.

- Care trebuie să fie veriga de legătură în aceste comunităţi, că doar în ele vor locui oameni cu diferite caractere şi deprinderi? Şi când se adună mai mulţi oameni împreună, apar multe neînţelegeri, contraziceri, polemici. Ce-i va uni şi împăca pe toţi?

- Veriga de legătură, de împăcare este starea lor comună duhovnicească, părintele lor iubit, pe care ei îl iubesc şi îl cinstesc. El întotdeauna îi va povăţui cu blândeţe, cu bucurie şi toţi în faţa lui se vor smeri şi-l vor asculta. Stima faţă de acest părinte duhovnic îi va împăca pe toţi. El îi va smeri şi-i va împăca pe toţi.

Vreau să adaug cel mai important lucru– cu noi este Dumnezeu. Dacă noi suntem creştini, dacă noi suntem ortodocşi, dacă noi ne unim în numele lui Iisus Hristos, atunci şi Iisus Hristos va fi cu noi. El nu va îngădui ca duşmanii noştri, sataniştii să-şi bată joc de noi. „Cu noi este Dumnezeu, înţelegeţi neamuri şi vă plecaţi căci cu noi este Dumnezeu”. Dumnezeu nu poate fi pângărit, asta voi cu toţii deja o cunoaşteţi. Amin. Duşmanii noştri vor vedea puterea lui Hristos şi vor veni să înveţe de la noi ortodocşii – Ortodoxia. Amin.

- Dar dacă duhovnicii noştri, preoţii, ne spun să nu ne facem griji că nimic straşnic în toate astea nu-i?

- Iată aici foarte bine scrie. Citiţi, iată aici este răspunsul: (Părintele citeşte) „Poate cineva cu supărare va spune: „la ce bun toate aceste reflecţii despre antihrist?” Unii chiar o numesc „propagarea antihristului”.Voi răspunde cu cuvintele arhiepiscopului Averchie: ”Fraţilor, dacă veţi auzi că cineva în bătaie de joc, cu un zâmbet ironic pe faţă sau cu răutate şi supărare priveşte vestea despre venirea lui antihrist, a doua venire a lui Hristos, sfârşitul lumii şi Straşnica Judecată, să ştiţi că aveţi de-a face cu o persoană care, mai mult sau mai puţin, este atrasă de slugile lui antihrist, în pregătirea cât mai rapidă a înscăunării lui pe pământ. Să vă temeţi de aşa oameni ca de distrugătorii sfintei noastre credinţe şi Biserici”.

- Părinte, care este cel mai evident semn că se apropie sfârşitul, implementarea peceţii? Iar faptul că oamenii acceptă astăzi cipurile, paşapoartele biometrice sunt cumva legate de pecetea lui antihrist?

- Nemijlocit, acestea sunt legate de pecete. Chiar de la început masonii au început a elibera aşa – numitele paşapoarte ruse, care de fapt nu sunt ruse ci masonice, ele nu conţin nici un element rus, ci trei de şase – 666. Acesta şi este, după spusele Sfântului Ioan Teologul, numărul numelui lui antihrist. De aceea, aceasta neapărat se referă la numele lui antihrist. In numele cifric, care este atribuit fiecărei persoane, este un nume antihristic, aşa cum la Sfântul Botez la ortodocşi ne botezăm „În numele Tatălui. Amin. Şi al Fiului. Amin. Şi al Duhului Sfânt. Amin.” Şi trei scufundări în apă. Prin cei trei de şase – 666, nouă oamenilor ni să dă nume de diavol, împotriva voinţei noastre, şi mistic ne uneşte cu antihrist.

Oamenii care nu înţeleg aceste lucruri sunt ca nişte orbi, Slavă Domnului, majoritatea oamenilor, totuşi, au început să înţeleagă, chiar şi cei care mai înainte se indignau, spunând: „Ce vorbiţi? Cum să trăieşti fără paşaport, este o nebunie!”, astăzi spun: „Da, cu adevărat se pregăteşte pecetea lui antihrist”. Cel mai grăitor semn că ne apropiem de timpurile lui antihrist este însăşi globalizarea, unirea tuturor popoarelor şi lupta cu toţi cei ce nu vor să se supună lui antihrist şi ordinii mondiale. Cu toţi luptă, încercând să-i umilească – aşa este politica, aceasta e legea lui antihrist. Toate vorbesc despre sfârşitul lumii, despre apropierea împărăţiei lui antihrist şi a peceţii lui.

- Părinte, mulţi vă învinuiesc că vă ocupaţi de politică, vorbiţi de pecete, numere, paşapoarte. Chiar este aşa, că le vorbiţi oamenilor numai despre aceste lucruri sau îi mai sfătuiţi şi să se roage? Sau rugăciunea este doar pentru monahi, iar mirenii trebuie să citească doar rugăciunile de seara şi de dimineaţă? Are oare rugăciunea lui Iisus vreun rol hotărâtor în viaţa duhovnicească a creştinului din ultimele timpuri?

- Cea mai hotărâtoare acţiune asupra sufletului omului, asupra creştinului, o are rugăciunea lui Iisus. Ea ne apără pe noi de atacurile demonilor, care au loc prin intermediul radioului, televizorului şi a toată electrotehnica. Toate acestea sunt făcute ca să-l ispitească pe om. Rugăciunea lui Iisus este o îngrădire de influenţa diavolească. Anume sub această influenţă diavolească nimeresc oamenii în narcomanie, beţie, mândrie, omucidere şi multe alte păcate. Unica protecţie este rugăciunea lui Iisus. Amin.

- Părinte dar rugăciunea lui Iisus este numai pentru monahi sau şi pentru mireni?

- Pentru toţi. Unii spun că această rugăciune este doar pentru monahi, iar mirenii nu au voie să o spună, căci se vor rătăci. Prostie. Această rugăciune este de la Dumnezeu. Rugaţi-vă neîncetat, această rugăciune este pentru toţi creştinii ortodocşi ca să fie îngrădiţi şi să poată vorbi cu Dumnezeu.

Este o proorocie a stareţilor pentru timpurile de apoi, cum că acei creştini care se vor afla sub influenţa binecuvântătoare a rugăciunii lui Iisus, vor putea deosebi cursele lui antihrist. Anume rugăciunea lui Iisus, dacă este spusă cu smerenie şi atenţie, îţi dă vedere duhovnicească şi poţi desluşi toate capcanele diavoleşti şi te poţi păzi de ele şi pe alţii îi poţi preîntâmpina de pericol – adică să nu ia documentele electronice şi să nu accepte cipul.

- Părinte şi o ultimă întrebare, mulţi sunt indignaţi astăzi că preoţii nu exprimă acea poziţie pe care ar vrea s-o audă creştinii ortodocşi. Din această cauză mulţi pleacă din biserică, se roagă acasă, nu mai participă la Sfintele Taine. Care este atitudinea sfinţiei voastre faţă de aşa situaţii – se poate sau trebuie să mergem la bisericile unde slujesc preoţi ce exprimă poziţie neclară faţă de semnele vremurilor noastre?

- Biserica lui Hristos este un stâlp şi o mărturisire a Adevărului. Cui Biserica nu i-i mamă, aceluia Dumnezeu nu i-i tată. Prin Biserică noi trebuie să intrăm în împărăţia Cerurilor, de aceea nimeni să nu iasă din Biserică. Dacă este vorba de unii provocatori, de ce îi ascultaţi?Ascultaţi de Biserica lui Hristos! Ascultaţi-i pe oamenii duhovniceşti, care vă vor vorbi spre mântuirea sufletelor. Provocatorii întotdeauna trebuie să existe dar ei pentru asta sunt, ca noi să-i biruim. Aşa a fost dintotdeauna în Biserică, aşa este şi acum, aşa va fi şi în viitor.

- Deci, se poate şi trebuie să purcedem la Tainele bisericeşti?

- Da.

- Dar atunci când în cadrul acestui Sobor necurat (n.n. al optulea Sobor ecumenic), care se apropie, vor fi luate hotărâri antiortodoxe, atunci va trebui ca creştinii să părăsească bisericile?

- Atunci creştinii vor rămâne în Biserica Ortodoxă a lui Hristos. Iar rătăciţii, care vor schimba adevărurile bisericeşti, vor crea biserica lui antihrist. Iar noi, creştinii devotaţi, preoţii, monahii şi credincioşii, vom rămâne cu toţii în Biserica lui Hristos şi vom rămâne credincioşi Sfintelor ei Taine, sfintelor canoane şi statului ei . Noi vom avea şi preoţi devotaţi, şi episcopi, şi diaconi, şi mireni, care cum au fost ortodocşi aşa vor i rămâne credincioşi lui Iisus Hristos până la urmă. Iar necredincioşii îl vor primi pe papă, ca şi cap al Bisericii, care este deja antihristul, căci capul Bisericii este Hristos şi noi rămânem cu Hristos. Amin.

- Vă mulţumim, Părinte.

Introdu e-mailul pentru abonare:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu