sâmbătă, 28 februarie 2015

Ce este Ortodoxia?

Ortodoxia este adevărul despre Dumnezeu, despre om şi despre lume, aşa cum ni l-a dat Însuşi Dumnezeu cel Întrupat prin învăţătura Sa desăvârşită. Aşa cum l-a exprimat mai târziu cugetul şi inima dumnezeiescului Pavel. Aşa cum l-a descris ucenicul iubirii şi alţi apostoli şi evanghelişti cu lumina cerească a Sfântului Duh. Ortodoxia este acea sinteză minunată dintre dogmă şi obiceiuri, dintre teorie şi practică. Aşa cum ne-a fost predanisită de către părinţii duhovniceşti ai Alexandriei, Constantinopolului, Capadociei, Siriei şi, mai târziu, ai Sfântului Munte.
Toţi aceştia, de la Sfântul ierarh Policarp, care a fost, după cum ştiţi, ucenicul apostolilor, şi până la Sfântul Nicodim Aghioritul, care a adormit la începutul secolului al XIX-lea, cu înţelepciunea şi sfinţenia lor, cu jertfele şi nevoinţele pe care le-au îndurat, ne-au înmânat preţioasa moştenire a credinţei şi vieţii drepte, comoara tradiţiei ortodoxe. Ortodoxia este ceea ce au exprimat oficial Sfintele Sinoade, acele adunări binecuvântate formate din membri ai Bisericii lui Hristos veniţi din toată lumea. Atunci purtătorii de Dumnezeu părinţi, “înzestraţi cu toţii cu ştiinţa sufletului şi Duhul dumnezeiesc“, au discutat despre marile probleme care îl preocupă pe omul duhovnicesc, şi au aşezat postamentul, temelia civilizaţiei duhovniceşti.

Să ne spălăm păcatele cu spovedania

Să ne spălăm păcatele cu spovedania, mărturisindu-ne înaintea duhovnicilor cu frică și cu inimă înfrântă, pârându-ne pe noi înșine, ca înaintea lui Dumnezeu. Să nu dăm pricină pe alții, sau să zicem că de nevoie sau din neputință am făcut păcatul, că nu ne vom folosi nimic, precum nu s-a folosit nici Adam. Că vrând Dumnezeu să-l aducă la pocăință, în loc de a-și cunoaște greșeala și a-și mărturisi păcatul, el făcea pe Dumnezeu vinovat că i-a dat femeie.
Să fie spovedania noastră cu nădejde bună, cum că ne va ierta Dumnezeu, iar nu cu deznădejde, precum a făcut Cain, zicând „Mai mare este vina mea decât a mi se ierta mie(Fac. 4, 13). Asemenea și Iuda, măcar că s-a mărturisit înaintea arhiereilor că a vândut sânge nevinovat, dar nu i-a folosit la nimic acea spovedanie, că era cu deznădejde.

joi, 26 februarie 2015

Moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul vin la Bucureşti

În perioada 26 februarie - 2 martie 2015, la Biserica Icoanei din Bucureşti, are loc evenimentul „Icoana - fereastră către Dumnezeu“, ediţia a 8-a, dedicat sărbătoririi în prima duminică din Postul Mare a biruinţei Ortodoxiei asupra ereziilor. Anul acesta, credincioşii vor putea cinsti moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul de la Mănăstirea Bistriţa, judeţul Vâlcea, împreună cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Biserica Icoanei din Capitală.
Evenimentul dedicat cinstirii sfintelor icoane va debuta joi, 26 februarie, la ora 13:00, când vor sosi la Biserica Icoanei moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul de la Mănăstirea Bistriţa din Arhiepiscopia Râmnicului. Sfintele odoare vor fi depuse sub un baldachin special amenajat în faţa bisericii, unde vor rămâne până la 2 martie. Sâmbătă, 28 februarie, Vecernia va fi săvârşită la Biserica Icoanei de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, după care, de la ora 18:30, va avea loc procesiunea  „Lumina Ortodoxiei“ în jurul Parcului Grădina Icoanei. Pe o scenă amenajată în acest parc vor fi rostite rugăciuni speciale şi va avea loc un concert de cântece religioase susţinut de corala Bisericii Icoanei.

Canonul Sfîntului Andrei Criteanul citit de Părintele Justin Pârvu în anul 2012

Întâmplări cutremurătoare cu părintele Paisie Aghioritul

Nişte vizitatori cu duh lumesc l-au întrebat pe părintele Paisie: De ce nu coborâţi în lume ca să ajutaţi mai activ şi mai practic? Lumea are nevoie. Şi bătrânul a răspuns: Şi atunci cine se va ruga pentru fraţii mei pakistanezi, pentru indieni? Cine se va ocupa şi se va interesa de ei? Părintele Paisie nu vedea strâmb lucrurile. Cu rugăciunea lui, îmbrăţişa întreaga lume şi prinosul lui era incomparabil mai mare decât cel pe care i-l propuneau închinătorii respectivi. Şi este cunoscută tuturor puterea rugăciunii lui, ca şi a tuturor sfinţilor, mai vechi şi mai noi.

Este foarte cunoscut şi următorul eveniment minunat. Cu câţiva ani în urmă, un copil a scăpat de sub supravegherea părinţilor lui şi a ajuns sub roţile unui camion. Însă copilul a fost salvat, precum a mărturisit el însuşi, din cauza intervenţiei unui bătrânel. În mod ciudat, acest bătrânel a dispărut. Salvarea copilului de la moarte sigură a rămas un mister. Când copilul s-a dus apoi la Sfântul Munte Athos cu tatăl lui, l-a recunoscut în persoana părintelui Paisie pe salvatorul lui. Părintele Paisie a obiectat că în acea vreme el se afla în Sfântul Munte. În fine, a întrebat de ora la care s-a petrecut întâmplarea şi a recunoscut că la acea oră el se roagă pentru accidentele rutiere!

Parintele Nikolai Gurianov, un sfant contemporan

Staretul Nicolae de la Zalit (in foto se poate observa mirul izvorand, care dovedeste inca o data sfintentia Parintelui)

de Ieromonah Nestor (fragmente)

“Pe 24 august 2002 s-a dus către Domnul Sta­reţul Protoiereu Nicolae Gurianov.

“Odihneşte Dumnezeule cu drepţii pe robul Tău şi îl aşează în rai, unde feţele Sfinţilor Tăi, Doamne, şi drepţii ca luminătorii strălucesc..”.

Acum este încă devreme să vorbim despre acel rol în viaţa Bisericii din zilele noastre, ce a fost încredinţat de către Pronia Dumnezeiască Părintelui Nicolae, cel care s-a nevoit vreme de peste 40 de ani în ostrovul Zalit. Prea puţin timp a trecut. Însă chiar de acum se poate spune, şi cu toată hotărârea, că el a fost dăruit Bisericii noastre într-una din perioadele cele mai de restrişte ale existenţei Sale.

Desigur, este caracteristic căii duhovniceşti a acestui nevoitor faptul că ea corespunde cu totul direcţiei tradiţiei comune patristice, în cadrul căreia dintru început a decurs slujirea Stareţului. Aceasta este adevărata hrănire duhovnicească a turmei: în­tărirea religiozităţii ei, susţinerea întru ea a râvnei de a plăcea lui Dumnezeu, păstrarea în sufletul omului a căldurii iubirii faţă de Dumnezeu şi faţă de poruncile Lui, vestirea voii lui Dumnezeu acelora care o caută, tămăduirea neajunsurilor morale ale oamenilor, grija pentru dezvoltarea firească a sufle­tului creştinului, sprijinirea duhovnicească necesa­ră acelora care se află în scârbe sau boli. Într-un cu­vânt, Stareţul este acela care, prin nevoinţa perso­nală atingând nepătimirea, hrăneşte şi adapă po­porul binecredincios şi îi modelează credinţa. El îm­plineşte o misiune înaltă şi de mare însemnătate.

În vremea actuală, de cea mai mare slăbănogire du­hovnicească, a cumplitei întunecări a duhului, stăreţia apare ca un dar de nepreţuit pentru omul ce pătimeşte, care năzuieşte să-şi păzească credincioşia faţă de Adevărul Evanghelic în lumea de azi. Şi către ea sunt chemaţi tocmai acei prea rari aleşi ai lui Dumnezeu, care sunt capabili să-şi întocmească viaţa ca o neîncetată mucenicie. Datorită acestui fapt, un stareţ al vremurilor noastre, fie şi numai prin însuşi faptul existenţei sale, în virtutea acestei activităţi a lui, se face vrednic de o adâncă cinstire şi de dreptul păstrării amintirii lui din partea întregii Biserici a lui Hristos, a întregului popor al lui Dum­nezeu.

Totuşi, în cazul evaluării slujirii Stareţului Nicolae de la Zalit, ea se delimitează de o caracteri­zare generală, prin acea uriaşă, excepţională putere de influenţare, pe care el o avea asupra tuturor celor ce veneau la el.

(…)


S-a născut la 26 mai, în anul 1910, în satul Samolva Gdoskului din gubernia Petersburgului, în familia unui proprietar particular de pământ. În anul 1926 termină şcoala pedagogică din Gatcin, iar în 1929 primeşte o parţială pregătire pedagogică la Institutul din Leningrad, din care a fost exclus pen­tru că la o şedinţă s-a pronunţat împotriva închiderii uneia din Bisericile din apropiere. După aceasta a fost supus represiunilor şi a petrecut şapte ani în Sâktâvkar în detenţiune.

luni, 23 februarie 2015

A aparut cartea Pelerinajele, poarta spre Cer - Prislop. Petru Voda, Aiud si altele

La Editura Ortodoxia a aparut cartea Pelerinajele, poarta spre Cer - Prislop. Petru Voda, Aiud si altele


Mai jos redau prefata cartii scrisa de Laurentiu Dumitru, caruia ii multumesc pentru sprijin

Urmăresc de ceva vreme activitatea editorială a lui Herman Vlad. A coordonat apariția unor cărți ortodoxe ce au devenit repere pentru vremurile tulburi de acum. Vădita aplecare spre Sfinții închisorilor se simte la fiecare paș și în această carte – pledoarie pentru pelerinaje, pentru îndemnul evanghelic: Vino și vezi (Ioan 1, 46).

Dacă vrei să realizezi cât de contrafăcută și falsă e viața lumii noastre, vino să petreci câteva zile alături de monahii noștri! Viața se vede altfel după o astfel de experiență. Prislop, Aiud, Sădinca, Dumbrava, Râmeț, Petru Vodă, Sihăstria Rarăului, Sihla, Sihăstria, Neamț, Cămârzani, Râșca sau Voroneț sunt evocate în cuvânt de foc pentru ca cititorul să se pornească la drum și să le descopere pe viu.

luni, 16 februarie 2015

SFANTUL PAISIE AGHIORITUL ne vorbeste despre cat de importanta este POMENIREA MORTILOR: “Mereu sa ne aducem aminte de cei adormiti si sa ne rugam pentru ei!”

Rugaciunea pentru cei adormiti

„Mutatu-s-a de la moarte la viata”

- Gheronda, va doare?

– Tu ce spui? Daca nu voi apuca zorile, atunci voi avea o zi mare; nu va insera niciodata, nici nu se vor ivi zorile. Soarele tineti-l voi[1]!

- Gheronda, cum se simte cineva care i s-a apro­piat vremea sa plece din aceasta viata si este aranjat duhovniceste?

– De unde sa stiu?

De ce este bine să împărtășim copiii cât mai des

Harul împărtăşirii cu Trupul şi Sângele Domnului este neobişnuit: el întoarce, vindecă şi întăreşte copilul trupeşte şi duhovniceşte. Împărtăşirea cât mai deasă este zălogul sănătăţii lui trupeşti şi sufleteşti.
Un medic mărturisea că recurgea rar la ajutorul medicamentelor în cazul copiilor care erau des împărtăşiţi. Asupra acestor copii legea moştenirii însuşirilor rele nu are nici o putere. E. Poseleanin vorbeşte despre nişte părinţi care aveau motive serioase să se teamă că defectele lor vor fi moştenite de copil. Pentru a împiedica transmiterea lor, ei, după sfatul duhovnicului, împărtăşeau pruncul în fiecare duminică. Astfel, acesta a crescut complet sănătos.

A apărut Revista ATITUDINI Nr. 37, dedicată filosofului şi mărturisitorului Petre Ţuţea


vineri, 13 februarie 2015

Dr. Bioetician Virgiliu Gheorghe: FAŢA NEVĂZUTĂ A HOMOSEXUALITĂŢII

Cu siguranţă, acum douăzeci și cinci de ani, o asemenea temă abordată într-o revistă oarecare era o nebunie. Cine ar fi putut crede atunci că lumea, peste numai două decenii, va ajunge să pună în discuţie înseşi fundamentele culturii şi civilizaţiei umane? Dacă spuneai cuiva că în filme homosexualii vor fi trataţi ca nişte eroi, iar copiii vor învăţa la şcoală că homosexualitatea este cel puţin la fel de normală ca heterosexualitatea, ți-ar fi zis că eşti adeptul teoriilor conspiraţioniste. Cu toate acestea, s-a ajuns în unele aspecte cu mult mai departe decât atât. Lumea este tot mai convinsă că trebuie să dăm şi homosexualităţii un loc mai în faţă în societate, fără să-şi dea seama că îl vrea chiar pe cel din capul mesei. Către ce ne îndreptăm şi ce putem face pentru a încetini cât de cât această ofensivă fără precedent a homosexualităţii în lumea modernă? La aceste întrebări şi la o mulţime altele răspunde o excepţională monografie asupra temei în discuţie – „Faţa nevăzută a homosexualităţii” –, carte unde Virgiliu Gheorghe şi Andrei Dîrlău trag un semnal de alarmă de care noi toţi ar trebui să ţinem seama, căci familiile, copiii şi chiar libertatea noastră de a gândi şi acţiona este pusă astăzi în primejdie de o nouă revoluţie asemenea celei bolșevice, făcută astăzi în numele „clasei homosexualilor”.

- Domnule Virgiliu Gheorghe, ce v-a determinat să începeţi lucrul la această carte? Subiectul nu este unul deloc obişnuit.

- Au fost mai multe evenimente la mijloc. În primul rând, am întâlnit în conferinţele ţinute în ţară mai multe persoane care fuseseră direct sau indirect victime ale homosexualităţii. De pildă, un băiat m-a rugat să scriu pe această temă, pentru a nu mai trece şi alţii prin iadul pe care el însuşi l-a cunoscut. Se eliberase, cu ajutorul lui Dumnezeu, dar rămăsese vizibil marcat. Pe urmă, o mamă îmi povestea, în urma unei alte conferinţe, că băiatul ei, adolescent fiind, în numai doi ani căzuse pradă homosexualităţii. Mi-a spus mama lui că avea un cuţit cu care ameninţa că-l va ucide pe prietenul lui dacă-l va prinde cu altul. Băiatul chiar mersese la biserică până la o anumită vârstă, şi dintr-odată alunecase în homosexualitate. Într-adevăr, îi lipsise tatăl, iar mama părea să aibă un comportament dominant –condiţii ideale pentru dezvoltarea unei tulburări a identităţii de gen. În fine, au mai fost şi alte întâlniri sau convorbiri telefonice cu persoane apropiate sau chiar cu tineri şi tinere care căzuseră pradă homosexualităţii. Toate acestea m-au determinat să cred că homosexualitatea devine o problemă tot mai importantă a societăţii noastre.

Marturisirea colonelului care l-a arestat pe Părintele Arsenie Boca la manastirea Sâmbăta

Îmi amintesc acum un episod interesant de la Mănăstirea Sâmbăta. Eu eram în acea vreme cu cazarea la mănăstire. Şi, la un moment dat, vine un domn din oraşul Victoria, îmbrăcat civil… Şi m-o întrebat cum mă cheamă şi de cât timp sunt aici, la mănăstire. Şi-mi zice: „Dumneata ştii cine sunt eu?” „Hăhă, de unde să ştiu?” Încă mi-o venit şi să râd! Ce să cunosc eu toată lumea, că n-am cum să-i cunosc. Şi zice: „Hai că-ţi spui eu cine-s. Uite, eu sunt colonelul care l-a arestat pe Părintele Arsenie”. Ce m-am speriat atunci! M-or trecut nişte fiori! Zic: Doar nu vei fi venit să mă tragi de limbă acum pe aici. Şi zice: Nu, Părinte, stai liniştit, că mi-am băgat demisia. Eu de atunci am plecat din Securitate. Atunci mi-am băgat demisia, văzând minunile Părintelui!

Şi eu atunci l-am tras de limbă, să-mi spuie cât mai mult: Haide, spune-mi şi mie! Spune-mi şi mie ce fel de om era, cum l-aţi văzut dumneavoastră. Şi zice: Părinte, hai să-ţi spui. Nu ştiu ce general de pe la Braşov o auzit că Părintele, la mănăstire la Sâmbăta, adună multă lume – că se adună multă lume, că spune la oameni tot felul. Şi ştiţi, pe timpul lui Ceauşescu era spaima mare să nu se adune multă lume la un loc, nu cumva să se puie de vreo revoluţie sau ceva. Deşi la biserică nu se duce lumea pentru Revoluţie, că se duce pentru rugăciune şi pentru necazurile lor… 

Ierodiaconul Avel Semeonov: Pecetea va fi pusa cu laser

Preluare dupa apologeticum.ro
Ierodiaconul Avel Semeonov in filmul documentar „Iubeste adevarul” (inregistrare facuta in decembrie 2006).
Partea I.
Globalizarea este drumul spre antihrist si toti stiu ca scopul final al acesteia este instaurarea domniei satanei, adica a lui antihrist. Nu tare demult a fost un asa caz, acum raposatului mitropolit al Stavropolului, Ghedeon, i s-a aratat mucenicul Teodor Tiron, el i-a spus ca acum in societatea noastra se petrec aceleasi lucruri ca pe timpul sau. Este vorba de numarul de indentificare personal, Sfintul i-a comunicat ca acestea reprezinta o inchinare la idoli. Pe timpul sau tot ce se vindea pe la pieti era din aducerea de jertfa idolilor pagini, de aceea crestinii nu aveau voie sa cumpere nimic. Acum la noi peste tot sunt prezente codurile cu bare (care intr-un fel reprezinta aceleasi produse jertfite idolilor, adica dracilor), iar sistemul incearca sa puna aceste numere si pe oameni pentru a-i spurca definitiv. La noi (in Rusia) baza a fost pusa incepind cu 1917 de cind se instaurase domnia bolsevica. Scopul lor primordial era instaurarea Noii Ordini Mondiale.

joi, 12 februarie 2015

Schimonahul Gurie de la Mănăstirea Sf. Sava (Palestina): Părintele Justin nu şi-a adăpostit conştiinţa la umbra răcoroasă a ascultării înşelătoare. Iar când timpul a cerut-o, a ieşit în arşiţa mărturisirii

„El m-a dus în casa de ospăţ şi sus, drept steag, era iubirea”(Cântarea Cântărilor, 2:4).
Mi s-a spus să scriu ceva despre părintele Justin, lucru foarte complicat pentru că nu ştii din care latură să-l priveşti ca să poţi pătrunde şi cuprinde ceva cu mintea şi să storci ceva din lucrurile văzute de noi, căci cele nevăzute şi neştiute rămân scrise doar în cartea vieţii şi se vor citi în auzul tuturor în ziua cea înfricoşătoare a Judecăţii celei mari.
Dacă e să-l priveşti ca monah-nevoitor, îţi stârneşte uimirea pentru că eu, deşi tânăr ca vârstă şi în plină sănătate trupească, nu puteam să mă ţin de programul lui zilnic. Dragostea lui pentru asceză îl arunca în noi lupte duhovniceşti duse dincolo de limitele fiinţei umane. Cu duhul era atât de osârduitor încât trupul abia mai făcea faţă la cerinţele mari ale duhului.
Ca om iubitor şi pătruns de iubirea divină, nu stă în puterea iscusinţei mele să transmit ce am văzut la el. Iar jertfa lui, la tot şi la toate din dorul său pentru Hristos, închide gura oricărui cititor.

marți, 10 februarie 2015

Imagini şi înregistrări din cadrul simpozionului dedicat Părintelui Justin Pârvu, la mănăstirea Paltin Petru-Vodă


În cadrul simpozionului s-a sfinţit şi s-a deschis spre vizitare Camera Memorială închinată Martirilor din temniţele comuniste, cameră aflată vizavi de chilia Părintelui Justin, din mănăstirea Paltin Petru-Vodă, transformată în muzeu, unde mulţi pelerini vin spre vizitare, cinstind memoria Părintelui Justin, care ultimii ani din viaţă şi i-a petrecut în această chilie din mănăstirea Paltin, dedicându-se spovedaniei fiilor săi duhovniceşti şi bucurând pe fiecare pelerin ce i-a trecut pragul cu sfaturi şi binecuvântări.

Parintele Justin evocat de monahul Teodot

luni, 9 februarie 2015

Duhovnicii Athosului despre cardurile cu cip

Preluare dupa Manastirea Petru Voda

Argumentele teologice care au stat la baza poziţiei Greciei în anul 1997 au fost oferite sinodului de marii duhovnici athoniţi care au sprijinit descoperirile dumnezeieşti ale Sfîntului Paisie Aghioritul, recent canonizat. Următoarele fragmente sînt transcrise din înregistrările audio (aflate la sfîrşit) efectuate în Muntele Athos în luna Mai 2008 de un duhovnic român:

Părinte Aristide, v-am ruga câteva să ne daţi sfaturi referitor la această problemă (a actelor electronice).

Pr. Aristide: Asta e ceea ce spune Apocalipsa. În final trebuie să înţelegem că oamenii vor să se întoarcă la un fel de idolatrie, cum a fost la început, şi asta după cum se vede, mergem către sfârşit. Ne adună. Templul lui Solomon se pregăteşte, şi se ştie că e templul lui antihrist, nu ştim când va fi gata, dar va fi. Toate aceste dificultăţi pe care le avem, lipsurile, ei ne conduc şi ne adună, să ne strângă din toate părţile, de acolo, de acolo, ca să n-avem de ales şi să spunem: „Bine, doar daţi-ne de mâncare şi vom tăcea”. Nu trebuie să se ia aceste acte. S-a vrut să se facă asta, să se introducă, dar Dumnezeu a întors (situaţia). Dumnezeu va vorbi fiecăruia ce trebuie făcut. Masoneria internaţională e cea care încearcă să le introducă. Prin acest cip vor şti că vorbim, ce vorbim, unde-am fost, tot.

sâmbătă, 7 februarie 2015

In direct de la Manastirea Paltin: Simpozion despre Parintele Justin Parvu

Clic aici: http://radiopaltinpetruvoda.listen2myradio.com

Ioan Ianolide despre văcarul (Parintele Marcu Dumitru) de la mănăstire și călugărul din munți

Într-o zi m-am dus la o mănăstire lângă Bucureşti. Pe o cărare înverzită mă întreţineam cu stareţul1, un om care a crescut în mănăstire, a învăţat teologie şi este pătruns de duhul monahal. Se apropie de noi o turmă de vaci şi stareţul strigă:

- Hei, frate, văd că ştii ce-i ascultarea, dar mai ai mult până să înveţi ce-i credinţa!

Vorbea cu paznicul vacilor, un începător venit să intre în monahism. Mă uit bine la el şi mă cutremur. Între timp, văcarul a alergat după o vacă răzleţită şi s-a tot dus.

- Părinte, ştii cine este acest om? îl întreb pe stareţ.

vineri, 6 februarie 2015

Sfaturi şi cuvinte duhovniceşti ale Părintelui Paisie Olaru, adunate şi povestite din memoria verbală a ucenicilor

Volum de ziceri, apoftegme si relatări editat de Părintele Ioanichie Bălan si apărut la Editura Trinitas (Colectia "Credintă si cultură" nr.1), în 1993

După evenimentele grele din decembrie 1989, auzind bătrânul, a zis: "Aceasta este un semn mare că s-a luat pacea de pe pământ. Căci s-a zdrobit capul şarpelui, dar veninul lui a rămas şi s-a răspândit în toată lumea prin coada lui".

* * *

Fiind secetă mare în vara anului 1990, ucenicii îi spuneau Părintelui Paisie, care zăcea la pat: "Nu plouă, părinte, este secetă mare!". Iar el răspundea: "Să ne rugăm lui Dumnezeu cu lacrimi şi să postim, că Domnul are de unde da, dacă are cui da!" 
După ce a început să plouă, ucenicii i-au spus: "Părinte Paisie, plouă afară!". Iar el a început a plânge în pat şi a zis ucenicului său de chilie, monahul Gherasim: "Adă-mi şi mie un pahar cu apă de ploaie să beau, că cine ştie ale cui sunt lacrimile acestea!"

Parintele Proclu ne indeamna sa refuzam actele biometrice

joi, 5 februarie 2015

Pelerini la locurile sfinte: Despre Schitul „Înălțarea Sfintei Cruci" Aiud si minunile sfintilor marturisitori

Emisiunea ,,Pelerini la locurile sfinte''
Pr.Sabin Voda
Invitat: Pr.Augustin Varvaruc

Cu Constituţia pe religie călcând. PERFID.


Ca să trăim într-un stat democratic şi să ne bucurăm de toate libertăţile ar trebui, conform logicii Curţii Constituţionale, să facem cerere. Decizia Curţii Constituţionale care scoate, indirect, religia din şcoli, a fost publicată în Monitorul Oficial şi devine obligatorie din septembrie. O argumentare hilară, plină de contradicţii, pe care, culmea, Patriarhia o consideră: „responsabilă, nuanţată şi echilibrată”. Un precedent periculos care pune legea şubredă deasupra principiilor autentice ale poporului şi transformă România într-un stat judecătoresc, constituţional, dar obtuz şi nedemocratic.

La 25 de ani de la Revoluţie, drepturile şi libertăţile pentru care au murit oameni în 1989 se acordă doar pe bază de cerere. O Românie formală şi birocratică a cărei imagine ar fi cel puţin terifiantă: bolnavul, pe targă, trebuie să facă cerere dacă vrea să fie salvat de medic; contribuabilul, obosit, la ghişeu, trebuie să facă întâi cerere dacă vrea să vorbească civilizat cu funcţionarul; cetăţeanul, disperat că-i arde casa, trebuie să facă întâi cerere la pompieri dacă vrea să i se stingă incendiul. O logică stupidă, inversată, dar constituţională. Cel puţin asta reiese din logica Curţii Constituţionale care a decis că drepturile constituţionale sunt garantate, dar numai pe bază de cerere!

Drumul de ”eliberare” alături de Ioan Ianolide

Era sâmbătă, 1 august 1964, când treceam a treia poartă a închisorii Aiud în camionul care ne ducea la gara Teiuș. Comentarii laconice relative la eveniment.

În ceea ce mă privea, nu eram prea optimist. COnsideram că ies dintr-o închisoare cu ziduri și sârmă ghimpată, păzită de santinele, și trec într-o închisoare mai mare, păzită la frontiere de sentinelele care se cheamă grăniceri.

Camionul ne duce până la Teiuș, de unde trebuia să ne îmbarcăm în trenul de București.

În compartiment, pe lângă alți prieteni și cunoscuți, l-am întâlnit pe Ion Ianolide. Stătea lungit pe banchetă, deoarece era bolnav și avea dureri la coloana vertebrală.

miercuri, 4 februarie 2015

Sâmbătă, 7 februarie, Părintele Justin Pârvu, comemorat la Mănăstirea Paltin Petru Vodă

Sâmbătă, 7 februarie, Mănăstirea Paltin Petru-Vodă are bucuria de a vă invita la comemorarea a 96 de ani de la naşterea marelui duhovnic de vrednică pomenire, Arhimandritul Justin Pârvu.

Părintele Justin s-a născut pe aceste meleaguri nemţene, în satul Petru Vodă, în ziua de 10 februarie 1919. O viaţă de 94 de ani Părintele Justin a închinat-o slujirii Bisericii lui Hristos şi neamului românesc. Pentru aceasta, în conştiinţa poporului român Părintele Justin a rămas ca o mare personalitate duhovnicească a neamului românesc.

Evenimentul de comemorare va fi găzduit la mănăstirea de maici Paltin Petru-Vodă, şi se va desfăşura conform programului:

marți, 3 februarie 2015

În 2014, BOR a cheltuit peste 19,5 MILIOANE de euro pentru ajutorarea săracilor şi victimelor inundaţiilor

Biserica Ortodoxă Română a cheltuit 87.365.322 de lei, cu aproape 8 milioane mai mult decât în 2013, pentru activităţi de asistenţă socială şi filantropică şi pentru ajutorarea sinistraţilor se arată în raportul de activitate pe 2014 al Patriarhiei Române.De asemenea, tot în acest scop s-au cheltuit 109.906 euro.
În total, suma se ridică la peste 88 de milioane de lei, echivalentul a 19,5 milioane de euro.

Sarea pamantului 4 seria 1 - Arhimandritul Tavrion

Mănăstirea Cămârzani, Universul Credinţei, TVR 1

duminică, 1 februarie 2015

Profețiile arhim. Gavriil despre antihrist: În timpurile lui antihrist oamenii vor aştepta salvarea din cosmos

- În perioada vremurilor de pe urmă nu vă uitaţi la cer: aţi putea fi înşelaţi de minunile ce se vor petrece acolo – puteţi să greşiţi şi să vă pierdeţi.

- Adepţii lui antihrist vor umbla dezgoliţi. Creştinii însă vor fi îmbrăcaţi cuviincios. Conform canoanelor bisericeşti femeia nu trebuie să poarte haine bărbăteşti. Îmbrăcămintea omului arată starea lui duhovnicească.

- Diavolul are 666 de mreje. În timpurile lui antihrist oamenii vor aştepta salvarea din cosmos. Aceasta va fi cea mai mare înşelare (momeală) a diavolului: omenirea va cere ajutor de la extratereştri, neştiind că aceea sunt demoni.
– Despre lupta sfinţilor proroci Enoh şi Ilie cu antihristul se va transmite la televizor.