sâmbătă, 4 august 2012

Moștenirea epigenetică transgenerațională, stilul de viață și chimicalele de sub chiuvetă

Stim care este insemnatatea actiunilor noastre de zi cu zi si cum afecteaza acestea bagajul genetic al urmasilor nostri? Am fost poate chiar noi supusi unor asemenea influente in decursul celor trei etape care au o influenta extraordinara asupra dezvoltarii omului.
Acestea sunt:

1. In utero, cand fatul este extrem de susceptibil nu numai la ce mananca si bea mama lui, dar si la toate experientele ei sufletesti si trupesti. Nu e deloc totuna pentru copil ca mama sa isi petreaca sarcina in liniste si pace, hranindu-se natural, sau cu stressul adus de un serviciu cu adevarat neimportant pentru ea si/sau de catre un sot neintelegator si nestiutor al faptului ca activitatea sexuala in timpul sarcinii, are repercusiuni nedorite asupra copiilor inca nenascuti.

2. In primii ani dupa nastere, cand infantul se dezvolta din toate punctele de vedere, mai cu seama din cel neuronal si afectiv. Un copil aruncat de mic in mediul steril si lipsit de dragoste al ingrijirii sale de catre straini, va fi lipsit de experientele minunate ce ii dezvolta creierul si personalitatea si pe care doar o mama iubitoare si intr-o masura mai limitata a timpului, tatal, i le pot oferi.

Atingerea dragastoasa si chicotul iubitor al mamei, joaca mai indrazneata si provocatoare pentru copil pe care numai un tata stie a le oferi inspre “exasperarea” intelegatoare a sotiei, toate acestea constituie experiente extraordinare, ce fac ca micutul sa infloreasca vazand cu ochii: circuitele neuronale se inmultesc dezvoltandu-se puternic si definitiv, iar personalitatea buna ce va caracteriza adultul sanatos, inteligent si puternic de maine, prinde acum radacini.

3. In adolescenta, cand tulburarilor naturale produse de glandele suprarenale, li se adauga cele artificiale datorate experientelor potential traumatizante pe care un copacel inca subtire, le poate indura din partea societatii, sau chiar a familiei. Primii doi ani de liceu, neintelegeri familiale, un cerc relational necorespunzator, toate acestea pot pune o amprenta greu de sters asupra unui adolescent nesigur de el insusi.

Constatam cu uimire ca departe de a veni cu solutii reale, intreg sistemul pare sa conspire impotriva noastra, aducand in “sprijinul” familiei, cele mai daunatoare “solutii”:

- In loc sa fie lasat sa se dezvolte normal, copilul este iradiat inca din pantecele mamei lui, cu ultrasunete care sunteaza dezvoltarea normala a creierului (cati n-ati privit cu uimire imaginile 3-D pe care ginecologul vi le-a oferit binevoitor pe CD-ROM, dupa scanarea cu un fascicul cu frecventa de 20.000 Hz, ce face neuronii embrionului sa explodeze practic, stricand iremediabil ordinea in care acestia trebuiau sa se dezvolte – daca se recunoaste acum formal acest fapt, de ce nu este interzisa practica?  Macar v-a spus sa nu fumati…



Pare sa ii placa?

Cum este posibil ca gravidelor sa li se recomande vaccinuri anti-gripale si de alte feluri in doze duble, de parca acestea ar fi vitamine si nu daunatoarele amestecuri de mercur, aluminiu, formaldehida si virusi recombinanti ce zac ascunsi pana ntr-o zi? Nu afecteaza toate acelea si fatul, caci ce mananca, vede si experimenteaza mama, va fi si asupra lui. Nu-i asa ca numai un criminal in cunostinta de cauza ar recomandaasemenea metode de distrugere in masa? Un prost, eventual se trezeste, pe cand ticalosii insista an dupa an.

Mamele care au crezut sfaturile medicului anilor ’30, cum ca administrarea prin injectie a hormonului sintetic Diethylstilbestrol (DES), nu numai s-au imbolnavit ele insisi, dar si-au vazut si copilele dezvoltand un cancer vaginal extrem de rar, iar baietii cancer testicular, boli care nu apar decat in grupul de varsta adult si asta numai de o vreme incoace.. Cheia a fost administrarea substantei intr-una din cele trei perioade de vulnerabilitate maxima a copilului, nu ca ar f fost benefic DES inafara lor.



DES

Nu numai progeniturile lor directe au fost astfel afectate, ci si copiii acestora, justificand astfel deplin termenii “mostenire epigenetica transgenerationala”, caci bolile au fost mostenite de catre generatii de urmasi, inscrise in codul lor genetic pentru totdeauna. La fel cu razele X carora gravidele erau supuse in America anilor ’70, pentru a verifica “dezvoltarea normala” a fatului. Tot pe atunci era in fine interzis si DES, dupa ce vreme de aproape patru decenii facuse ravagii, ca inceput.

A urmat evident limitarea partiala a folosirii razelor X, cu mentiunea evidenta ca intre timp au fost implementate alte mijloace de distrugere in masa, precum vaccinurile, ultrasunetele, “alimentele” modificate genetic, mergand pana la aerul pe care il respiramTehnologia avanseaza, numai minciunile de fond si perpetuatorii lor raman aceiasi..



Iradiem asa ceva?

Intre cei care cunosc situatia, exista o zicala: “Arsenalul chimic imaginat in bunkerele lui Saddam Hussein,  se afla in perfecta siguranta sub fiecare chiuveta.”



Credem cumva ca substantele acelea nu ne afecteaza, mai cu seama atunci cand sunt folosite de catre femeia gravida, sau cand ajung intr-un fel sau altul intr-un copil mic ?  Doar i-a dus capul sa le incorporeze pana si in jucariile lor!  Cititi etichetele de avertizare, desi ideal ar fi sa le refuzam cu totul, reintorcandu-ne la metodele traditionale de curatare si dezinfectare a bucatariei, precum otetul, bicarbonatul de sodiu, apa oxigenata, precum si la jucarii din lemn.

- Apoi, pentru copilul mic exista alte influente nascocite de catre echipe de experti specializati in psihologia infantila si prezentate noua ca “distractie inofensiva”, purtand marca Disney, desi nu pot sa nu ma intreb ce e gresit cu cei care pun pe tava copiilor lor asa ceva, ignorand totalmente atat stirile recente, cat si concluziile unuor studii si observatii care au demonstrat amplu nocivitatea televizorului pentru copii?

Pe de alta parte, mamele sunt constranse prin legi anti-familie, sa reintre cat mai rapid intc-un serviciu stressant si nefericit de care sunt legate de lipsurile cronice prin care un guvern aservit total vrajmasilor Romaniei, ne asupreste. In fond, orice femeie normala prefera sa isi creasca copiii cum se cuvine, de acasa, tracasarii la care este supusa si numai prin lipsa zilnica pentru 8-9-10 ore, de langa dragii si iubitii ei.

Ar mai fi multe de spus, dar timpul lipseste, asa ca inainte de interviul exceptional de revelator cu Dr. David Crews de la Universitatea statului Texas, va las cu idea principala:

abslout tot ce facem noi inca dinainte de a avea copii, ii va afecta pe ei si pe copiii copiilor lor, cu atat mai mult, ceea ce facem atunci cand au luat fiinta, chiar daca nu ii vedem si auzim decat pe un ecran ( nu o faceti! ). Mancarea buna romaneasca in locul mizeriilor frumos ambalate, stilul de viata activ versus sedentar, un camin linistit si o participare activa la viata spirituala atat de necesara oricarei familii normale, o dorita lipsa de incredere in diktumurile sistemului medical alopat, toate acestea vor face diferenta dintre a creste copii intregi in minte, suflet si trup, sau viitoare legume pre-conditionate sa accepte tot ce le vara pe gat dusmanii nostri – da, avem dusmani!

Ganditi-va putin: daca Insusi Cel care a venit pe pamant pentru a salva lumea de uneltirile uratului si spurcatului care a vrut sa se introneze in locul Lui Dumnezeu, a avut dusmani de moarte, atunci in mod sigur si noi toti cei botezati in numele Lui, purtam aceasi dusmanie, din partea acelorasi agenti ai raului doar ca mai voalata, mai sofisticata, exprimata si justificata in mod “stiintitifc” si menita sa ne imbolnaveasca, exploateze si extermine pe vreme mai indelungata, in locul crucii si a piroanelor indurate de catre Domnul de dragul nostru, al celor pe care ne-a creat.

Intr-adevar nu s-a schimbat nimic, decat mijloacele si faptul ca acum avem ajutor si speranta – stim unde sa le cerem: de ce lipsim de acolo ?  Mintea noastra ne duce numai pana la punctul in care realizam ca fara Hristos, suntem niste neputinciosi.

Sursa: Lumea dupa Eufrosin

Introdu e-mailul pentru abonare:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu